Imunitatea politicienilor în fața anchetelor, corupția din instituții, abuzurile unor magistrați, presiunile asupra jurnaliștilor sunt principalele critici ale Departamentului de Stat al SUA față de țara noastră

Raportul privind situația respectării drepturilor omului în România în 2014, elaborat de Departamentul de Stat american, trage un semnal de alarmă în privința Justiției din țara noastră, a modului în care politicienii au încercat să intervină în actul juridic și a presiunilor exercitate asupra jurnaliștilor. Un capitol distinct este alocat corupției guvernamentale.

Codurile Justiției

Potrivit raportului, „printre problemele serioase de drepturile omului s-au numărat hărţuirea şi relele tratamente aplicate deţinuţilor şi romilor de către poliţie şi jandarmi, inclusiv moartea a cel puţin unei persoane, cauzată de poliţie”. „Corupția guvernamentală a rămas o problemă răspândită care a afectat toate sectoarele societății”, scriu oficialii SUA.

Ei critică și aplicarea de către Guvern a noului Cod Penal și a celui de Procedură Penală pentru că:

● autoritățile nu au achiziționat dispozitive de monitorizare electronică, folosite la arestul la domiciliu.

● instanțele nu au avut suficienți magistrați pentru a separa categoriile de judecători (de cameră preliminară, de drepturi şi libertăți; de caz, care trebuie să fie diferit de cel de drepturi şi libertăţi. „Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament”, se arată în Raport.

La capitolul intitulat „Arestul și detenția arbitrare”, raportul vorbește de abuzurile polițiștilor și judecătorilor.

„Conform legii, instanţele judecătoreşti pot decide judecarea în stare de libertate şi arestul la domiciliu. Legea permite poliţiei să conducă la secţie, fără mandat de arestare, orice persoană care pune în pericol alte persoane sau liniştea publică. Au existat acuzații că poliția folosește adeseori această prevedere pentru a reține persoane timp de până la 24 de ore. Persoanele nefiind oficial reţinute sau arestate, autorităţile au considerat că dreptul la asistenţă juridică nu se aplică în acest caz. APADOR- CH a criticat această prevedere, susţinând că permite abuzuri. Conform legii, instanţele judecătoreşti şi procurorii pot fi traşi la răspundere pentru măsuri nejustificate, ilegale sau abuzive. Potrivit unor ONG-uri care se ocupă de drepturile omului, în multe cazuri, autorităţile au prelungit automat arestarea preventivă, chiar dacă motivele iniţiale ale arestării nu mai existau”, se arată în document.

Stenograme

De asemenea, oficialii SUA atrag atenția că „în cursul anchetei si în rechizitorii, procurorii pot dezvălui probe, inclusiv probe obtinuțe în urma interceptărilor”. „În multe cazuri, mass media a prezentat aceste informații, în special în cazurile de corupție. Unii judecători s-au plâns ca mediatizarea excesivă a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpați să beneficieze de un proces echitabil”, subliniază raportul, cu precizarea că CSM a elaborat un nou ghid de comunicare a magistraților cu presa.

O lungă listă de reproșuri

Alte probleme semnalate de Departamentul de Stat sunt:

● Încercări continue ale unor politicieni de a compromite independența justiției.

● Amenințările personale și profesionale la adresa jurnaliștilor au subminat libertatea presei.

● S-au semnalat în continuare cazuri de violență împotriva femeilor și de discriminare a acestora.

● Au existat unele acte și declarații antisemite și massmedia a continuat să publice articole antisemite. S-au răspândit în continuare puncte de vedere antisemite, rasiste, xenofobe și naționaliste pe internet.

● Guvernul nu a luat măsuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul guvern comunist.

● Romii au fost discriminați sistematic de către societate.

● Discriminarea de către societate a homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor și transsexualilor (LGBT), dar și a persoanelor bolnave de HIV/SIDA, în special copiii.