Cei nouă au fost condamnați în România la pedepse mergând de la patru la nouă ani şi jumătate de închisoare.

Procesul reprezintă finalizarea unei cooperări judiciare franco-române începute în ianuarie 2017. Şase luni mai târziu, anchetatorii rețineau simultan în Franţa, în România, în Spania şi în Italia majoritatea suspecţilor, părinţi ai minorilor exploataţi.

Cercetările au fost începute după recrudescenţa furturilor din buzunare în metroul parizian comise de grupuri de adolescenţi bine rodaţi: minorii, de la 11 la 18 ani, furau telefoane şi portofele de la călători, cel mai adesea pe scară.

Aceste bande, care preferau staţiunile turistice, au operat în special în timpul marii conferinţe pentru climă (COP-21) la finalul lui 2015 şi în timpul Euro-2016 de fotbal.

Alți 20 de membri ai aceluiaşi clan au fost deja condamnaţi în Franţa anul trecut la pedepse între 4 şi 8 ani de închisoare cu executare, cu un total de 113 ani, ca şi a interdicţia de a rămâne pe teritoriul francez la punerea lor în libertate.

Peste 100 de dosare de furturi

Actul de acuzare făcea referire la peste 100 de dosare de furturi şi convorbiri telefonice copleşitoare.

Într-una dintre ele se aude o mamă spunându-i interlocutorului ei, care o anunţă despre reţinerea celor două fiice ale sale de 12 şi 14 ani, că „o să le lase unde sunt”, ca să „le înveţe să se lase prinse”.

20 de minori au fost interogaţi în proces, dar niciunul nu a acceptat să depună mărturie împotriva alor săi.

Avocatul unui acuzat, Ciprian Mitoşeriu, şi-a anunţat intenţia de a face recurs, considerând sentinţele „mult prea severe”, informează RRA citând TV5 Monde.

Lipsa mijloacelor de existenţă, lipsă de pregătire, retragerea martorilor, România e adesea arătată cu degetul pentru incapacitatea de a-i proteja pe minori de clanurile familiale abuzive. În ultimul său raport privind traficul cu fiinţe umane, Departamentul de stat american s-a alarmat de o „vastă complicitate”, în situaţia în care numărul de inculpări este în scădere.