Estul Ucrainei, acum o țintă prioritară a Kremlinului, încercă să-și evacueze populația civilă, înainte de o nouă ofensivă rusă așteptată, în ciuda noilor sancțiuni americane "devastatoare" împotriva Moscovei.

"Am reușit să evacuăm peste 1.200 de oameni", a declarat Sergii Gaidai, guvernatorul regiunii Lugansk (est), încă sub control ucrainean.

Oficialul a precizat că toate aceste evacuări au fost efectuate în absența oricărei încetări a focului și în condiții foarte grele din cauza bombardamentelor intense ale forțelor ruse.

"Le cer oamenilor să evacueze zona, pentru că vedem clar că, înainte de a porni la ofensiva totală, inamicul va distruge complet toate aceste locuri", a spus el într-un interviu acordat televiziunii ucrainene. "Vă rog să plecaţi" cât mai este timp.

Aceste evacuări se fac în perioade scurte de acalmie sau sunt imposibile ca la Popasne, la sud de Sverodoneţk, unde intensitatea bombardamentelor a împiedicat orice operațiune cu locuitorii acestei localități din regiunea Lugansk, potrivit domnului Gaidai.

Populația este avertizată

"Nu avem unde să mergem, așa e de zile întregi", a declarat miercuri pentru AFP un locuitor din Severodonețk, Volodimir, în vârstă de 38 de ani, în timp ce privea o clădire în flăcări. "Nu știu pentru cine este acest război, dar suntem sub bombe..."

De asemenea, vicepremierul Irina Vereșciuk a făcut miercuri un apel de la Kiev ca rezidenții din estul țării să evacueze regiunea "imediat", din cauza temerilor privind o ofensivă majoră a armatei ruse, scriu cei de la La Libre Belgique.

"Trebuie să plecaţi 'acum' pentru că există 'riscul de a vă pierde vieţile' " în zilele următoare, a mai insistat ea. Dacă armata rusă va lansa un atac major în regiune, "nu mai putem ajuta" populația, a avertizat ea.

Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Doneţk încă sub control ucrainean, a asigurat, miercuri, că populaţia începe să răspundă la apelurile de evacuare. "Ei ascultă. Drumul (pentru evacuare) este mai solicitat", a spus el într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook.

Autorităţile ucrainene se tem în estul ţării de o situaţie asemănătoare cu cea a Mariupolului din sud, unde mii de oameni care sunt încă prinşi în acest oraş asediat şi bombardat de săptămâni, trăiesc un iad.

40 de vehicule au ajuns în sud-estul Ucrainei

Un convoi de șapte autobuze și aproximativ 40 de vehicule private aflate sub protecția Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) a sosit miercuri din sud-estul Ucrainei la Zaporojia (sud), a menționat un jurnalist AFP.

"Cei care făceau parte din convoi reușiseră să fugă din Mariupol", a explicat Crucea Roșie, a cărei echipă - una dintre cele responsabile cu asistența la evacuarea civililor - fusese "reținută" luni de poliție într-o localitate aflată sub control rusesc şi forțată să se întoarcă.

"Acești oameni au trăit cu adevărat ce-i mai rău", a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al CICR, Lucile Marbeau.

"Auzim oameni spunând că au fost nevoiţi să plece din Mariupol pe jos. Acolo, la Mariupol, încă nu este mâncare, apă, curent electric".

"Au fost bombardamente foarte puternice. De aceea am fost întârziaţi", a povestit una dintre persoanele evacuate, Irina Nikolaenko, care a reușit să îşi croiască drum pentru a ieşi din acest oraș-port în timpul unei pauze a luptelor.

"Acum o săptămână, estimările conservatoare cifrau numărul morților la 5.000", a scris, miercuri, Consiliul Local Mariupol pe Telegram.

"Dar având în vedere dimensiunea orașului, distrugerea catastrofală, durata blocadei și rezistența acerbă, ar putea exista zeci de mii de victime civile în Mariupol", a avertizat Consiliul.

Miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime din acest oraș.

"Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem primi ajutor umanitar în Mariupol este acela că soldații ruși trebuie să 'curățe' totul, deoarece le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo", a spus Zelenski într-un interviu acordat postului turc de televiziune Habertürk.

Rusia a fost acuzată de "crime de război" după descoperirea a zeci de cadavre în mai multe localităţi de lângă Kiev, printre care şi Bucea, după retragerea forţelor ruse. Și bilanţuri la fel de dramatice ar putea apărea în alte orașe din apropierea capitalei, precum Borodianka, pe care ministrul ucrainean de Interne Denis Monastirski l-a numit "unul dintre cele mai distruse orașe din regiunea Kiev".

"Ceea ce se întâmplă nu sunt nimic altceva decât crime de război majore. Națiunile responsabile trebuie să se unească pentru a le cere socoteală celor vinovaţi", a declarat, miercuri, la Washington, președintele american Joe Biden, promițând să "înăbușe ani de zile" dezvoltarea economică a Rusiei.

Statele Unite au anunțat, miercuri, o nouă rundă de sancțiuni economice și financiare împotriva Rusiei, pe care le descrie drept "devastatoare" și care vizează în special marile bănci și pe fiicele președintelui rus Vladimir Putin.

Ce se întâmplă cu economia Rusiei

Potrivit Washingtonului, Rusia și-ar putea vedea economia prăbușindu-și cu aproximativ 15% anul acesta.

Pe lângă interzicerea tuturor investițiilor noi în Rusia, măsură cunoscută încă de marți, executivul american va impune cele mai severe constrângeri băncii publice esențiale Sberbank și celei mai mari bănci private din țară, Alfa Bank.

Iar în Europa, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat, miercuri, că UE ar trebui "mai devreme sau mai târziu" să impună sancțiuni asupra petrolului și gazelor rusești.

Mai multe țări europene foarte dependente de gazul rusesc, cu Germania în frunte, sunt totuși foarte reticente față de o astfel de măsură care le-ar penaliza puternic economiile.

Risc de neplată, prăbușirea sectorului auto, inflație... După săptămâni de sancțiuni din ce în ce mai dure, economia rusă începe să se fisureze, potrivit datelor publicate miercuri.

Pentru Timothy Ash, analist la Blue Bay Asset, "Putin sărăcește Rusia de ani de zile".

Cu toate acestea, conflictul nu dă semne de slăbire și NATO se așteaptă ca acesta să dureze mult timp, "câteva luni sau chiar ani", conform declarațiilor secretarului său general, Jens Stoltenberg, miercuri, la Bruxelles, la deschiderea unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai statelor membre ale Alianței.(RADOR)