Premierul Marcel Ciolacu a convocat mai mulți miniștri, duminică, de la ora 14.00, la o întâlnire legată de ororile descoperite la căminele de bătrâni din Voluntari, Ilfov. Întrevederea a fost programată după ce, vineri, același premier a cerut destituirea conducerior mai multor instituții cu atribuții în monitorizarea acestor centre. Până în prezent, în ciuda solicitării imperative a lui Ciolacu, nu s-a întâmplat nimic.

Duminică, la ora 14.00, premierul Marcel Ciolacu a înscris în agendă o întâlnire cu mai mulți membri ai guvernului său, în legătură cu nenorocirile descoperite la azilele de bătrâni din Voluntari. O anchetă DIICOT, având la bază mai multe investigații de presă, a scos la iveală cazuri înfiorătoare de bătrâni subnutriți și torturați, în centrele unei asociații din Ilfov.

Vineri, în ședința de guvern, premierul a reacționat cerând demiterea celor care ar fi trebuit să monitorizeze centrele respective și să se asigure că bătrânii sunt tratați corespunzător. Până acum, cererea lui Marcel Ciolacu nu s-a concretizat.

La discuțiile cu premierul au fost chemați, duminică, Marius Budăi, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Alina Gorghiu, ministrul Justiției, Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, Adrian-Ioan Veștea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, și reprezentanți ai ANSVSA, ANPC și ai Inspecției Sanitare de Stat. Surprinzător, pe lista celor convocați nu apare și Gabriela Firea, ministrul Familiei.

Marcel Ciolacu a cerut să cadă capete

Vineri, înainte de ședința de guvern, Marcel Ciolacu, cu voce gravă, tremurând a indignare, a afirmat că nu a rezistat să citească până la capăt stenogramele în care erau descrise chinurile la care erau supuși bătrânii din azilele din Ilfov.

„Eu personal, vă spun sincer nu am putut parcurge toate stenogramele apărute în presă. Cred că acest grup infracţional organizat, cu complicitatea unor funcţionari trebuie să răspundă cât mai repede. Îi solicit domnului ministru al Muncii ca astăzi conducerea ANEPIS (Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială) să fie destituită şi conducerea AJPIS Ilfov (Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială).

Şeful Executivului a mai cerut destituirea conducerii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi, pasând, astfel, cartoful fierbinte al răspunderii către Primăria Sectorului 3.

„Vreau să fac, nefiind în atribuţiile mele de prim-ministru, un apel la conducerea Consiliului Judeţean Ilfov şi conducerea Primăriei Sectorului 3, să destituie de urgenţă conducătorii DGASPC-urilor locale. Aveau atribuţii directe în ceea ce priveşte funcţionarea şi calitatea serviciilor către persoanele vârstnice, copii sau persoane cu dizabilităţi. De asemenea, doresc destituirea din funcţia de preşedinte a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi, instituţia având corp de control şi atribuţii clare de a controla ce se întâmplă în aceste centre de îngrijire”, a mai spus Marcel Ciolacu.

În ciuda tonului grav și plin de indignare, afirmațiile premierului nu au fost luate prea în serios. Nimeni nu a fost sancționat pentru ororile descoperite în căminele de bătrâni.

Miniștrii și șefii se instituții se mai gândesc

Doar șeful Autorității pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități a scris pe Facebook că a luat act de cererea premierului de a fi destituit din funcție. Iar primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a anunțat că a aprobat suspendarea directoarei DGASPC Sector 3.  Practic, la finalul scandalului, aceasta va putea reveni liniștită în funcție, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

La rândul său, ministrul Muncii, Marius Budăi, s-a spălat pe mâini, ca de fiecare dată când a fost implicat în situații controversate, în acest mandat și a pasat responsabilitatea către Consiliul Județean Ilfov. Ministrul Muncii a prezentat, după ședință un dosar cu poze care însoțeau cererile de licențiere, pentru azilele de bătrâni din Voluntari care arată condiţii cu totul diferite de ceea ce au descoperit procurorii DIICOT.

Marius Budăi pasează responsabilitatea

Deși a remarcat discrepanțele dintre pozele sale, în care apar încăperi similare celor din hotelurile de lux, și imaginile reale, apărute în spațiul public, Budăi a ridicat senin din umeri spunând că el nu-i poate controla pe cei care au autorizat azilurile respective, chiar dacă îi sunt subalterni și au încălcat regulile. A pasat această responsabilitate în cârca procurorilor de caz.

„Ceea ce m-a contrariat pe mine foarte mult, în calitate de vechi lucrător în asistență socială, este ceea ce am găsit la nivelul dosarelor de acreditare, o discrepanţă majoră cu ceea ce se prezintă public şi ce au prezentat procurorii. Trebuie să fim foarte atenţi la fotografiile pe care vi le arăt care sunt într-o discrepanţă majoră cu ce au prezentat procurorii DIICOT. Veţi vedea că sunt nişte condiţii de hotel de lux, în totală discrepanţă cu ceea ce practic public s-a prezentat până acum. Trebuie să vedem cum a fost posibil aşa ceva.

Eu, ca ministru, nu am dreptul legal de a mă amesteca în ce lucrează un inspector social. Eu sper ca procurorii să clarifice neconcordanțele în termenul cel mai scurt, şi pozele continuă sunt foarte multe fotografii de la dosarul de licenţiere şi cu paturi, cu condiţiile de locuit. Lipsesc de aici din unele dosare, lipsesc fotografiile cu oameni, însă discrepanţa fiind uriaşă trebuie să vedem cum a fost posibil aşa ceva”, a spus Marius Budăi.

În schimb, dacă față de angajații din sistem care nu și-au făcut treaba a manifestat toleranță, același Marius Budăi a fost drastic în ce privește organizația care a scos mizeria în spațiul public. El a i-a retras acreditarea, astfel încât asemenea cazuri să nu mai apară în spațiul public.

Tot ce a putut face Budăi, a fost să retragă acreditarea organizației care a dezvăluit în spațiul public torturile la care erau supuși bătrânii.

Lecția purtătorului de cuvânt al BOR pentru politicieni

În vreme ce miniștrii și șefii de instituții s-au îngrijit să-și securizeze pozițiile și să îndepărteze scandalul de propria curte, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe le-a transmis un mesaj tăios, în care le-a dat o adevărată lecție despre ce înseamnă creștinismul. Vasile Bănescu a vorbit, într-un mesaj online, despre adevărata credință care nu stă în bătutul crucilor și invocarea numelului Domnului, după fiecare câteva cuvinte.

„Absența totală a umanității în forma ei concretă numită omenie, absența compasiunii reale cu victimele brutalității sadice, apărarea disperată a imaginii publice – aceasta este finalmente esența morală a cazului care denunță în aceste zile existența, chiar lângă noi, a unui hău de indiferentism sinistru în fața suferinței umane. Compasiunea reală presupune împreună – suferința cu cel zdrobit de pumni, de foame, de sete. De cruzime. Compasiunea reală se traduce în reacție reflexă de implicare în orice mod accesibil ție pentru stoparea suferinței celuilalt, aflarea adevărului sugrumat și, în context, pentru elucidarea urgentă a cauzelor tentaculare din care se hrănește o monstruoasă caracatiță publică”, a arătat Vasile Bănescu.

Vasile Bănescu a indicat spre monștrii cu chip uman, care pozează în credincioși la tv și susțin cauze filantropice, dar care, în același timp, îi lovesc pe cei aflați în suferință cu aceeași mână cu care își fac cruce, repetând automat „Doamne ajută”.

„Toate acestea, față în față cu abrutizarea înspăimântătoare a celor care băteau batrâni înfometați și puși să muncească în stare de invaliditate cel puțin psihică, lovindu-i probabil cu aceeași mână cu care, eventual, își făceau cruce când veneau sau plecau de la serviciu, trecând pe lângă biserica din apropiere și spunând mecanic «Doamne ajută». Monștrii adevărați au adesea chip agreabil uman, apar la tv, susțin cauze filantropice, se oferă să se sacrifice pentru binele nostru cetățenesc și sunt, desigur, «credincioși»”, a mai spus Vasile Bănescu.