Cine poate reprezenta interesele angajaților în fața patronatului. Prevederile din Legea dialogului social

Angajați. Sursa foto: dreamstime.com

Persoanele care fac parte din conducerea unei companii nu-i pot reprezenta și pe angajați în raport cu administrația. Legea reglementează condițiile în care pot fi aleși cei care reprezintă interesele angajaților în fața administrației. Reprezentanții salariaților sunt desemnați prin votul majoritar al tuturor angajaților, dintr-o societate, fără ca angajatorii să poată interveni în procesul de alegere.

Persoanele aflate în funcții de conducere, într-o companie nu pot reprezenta și interesele lucrătorilor în fața administrației. Aceste persoane nu pot fi alese ca reprezentanți ai angajaților, după cum prevede legea dialogului social. Chiar și așa, în practică apar situații care necesită clarificări, în legătură cu cei care pot sau nu pot să reprezinte interesele lucrătorilor.

„La angajatorul la care sunt încadraţi minimum 10 angajați/lucrători şi la care nu există sindicat, interesele angajaților/lucrătorilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop”, prevede Legea dialogului social.

Conform reglementărilor, reprezentanții lucrătorilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților din unitatea respectivă, fără ca angajatorii să aibă dreptul să intervină în procedura de alegere.

Un val de vreme severă lovește România. Unde vor fi cele mai puternice ploi. Prognoza meteo actualizată

Examenul de Bacalaureat, o nouă structură: Se vor da cinci examene scrise și patru probe de competențe

Numărul de reprezentanți se stabilește în acord cu conducerea companiei, în funcție de numărul total de angajați. În cazul în care nu se ajunge la un astfel de acord, legea prevede o serie de limite, în funcție de numărul angajaților.

Astfel, vor fi aleși doi reprezentanți, acolo unde sunt mai puțin de 100 de angajați/lucrători. În companiile în care își desfășoară activitatea între 101 și 500 de angajați/lucrători, pot fi aleși trei reprezentanți. Patru reprezentanți, vor fi aleși la angajatorii care au între 501 și 1000 de angajați/lucrători. Cinci reprezentanți, pot fi aleși la companiile în care lucrează până la 2000 de angajați, iar șase reprezentanți vor fi aleși acolo unde angajtorii au peste 2000 de angajați/lucrători.

Explicațiile unui specialist în dreptul muncii

Legea vine cu o limitare în ceea ce privește persoanele care pot reprezenta interesele angajaților. Persoanele care ocupă funcţii de conducere și care asigură reprezentarea administraţiei în raporturile cu angajaţii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii nu pot reprezenta și salariații.

„Teoria spune că directorul de HR într-o companie ar trebui să aibă un rol ca al unui manager; în mod normal, ar trebui să fie în cel mai înalt palier, astfel încât să-și poată executa atribuțiile în mod imparțial, neutru, să nu fie presat de un alt director din companie (...) Depinde de la firmă la firmă; sunt companii unde directorul de HR este înregistrat la Registrul Comerțului și e pe același palier cu ceilalți directori.

Dar sunt alte firme în care directorul de HR e mai mult un «șef birou» și mai sunt cinci paliere de directori deasupra lui. Sunt departamente de resurse umane unde sunt și 20-30 de salariați, deci poți face parte din departamentul de resurse umane și să fii ales de salariați (…) Altfel, dacă atribuțiile sale sunt de execuție și nu poți angaja angajatorul, în sens civil, poți fi reprezentant”, a explicat Anca Iulia Zegrean - Partener, Coordonatorul practicii de Dreptul Muncii, Biriș Goran SPARL, conform avocatnet.ro.