Un editorial incendiar semnat de Jen Kerns pentru Daily Caller.

De aproape trei ani, Democrații din Capitol Hill au insistat asupra faptului că o singură persoană este în măsură să facă lumină asupra posibilei complicități cu Rusia: procurorul special Robert Mueller.

Totuși, în cadrul audierii sale în fața Congresului, omul pe care îl ridicau slăvi a reușit să provoace mai multe îndoieli în legătură cu această complicitate decât orice alt personaj, de când povestea a început, la numai câteva zile după ce Donald Trump a învins-o pe Hillary Clinton în alegerile din 2016.

Mueller a părut confuz, demoralizat și necunoscător al raportului care îi poartă numele. De fapt, părea atât de rupt de document încât este imposibil să-l fi scris el.

Deși se întâmplă adesea ca echipa să pregătească o primă schiță a raportului, dacă este destul de dificil să-ți amintești întregul conținut al celor 438 de pagini, totuși Mueller nu a arătat nici măcar o stăpânire elementară a materialului cu care susține că s-a ocupat în ultimii doi ani.

Mărturia lui a arătat că nu el este autorul majorității audierilor de martori, ci a lăsat în seama echipei sale de avocați această sarcină. Întrebat despre audierile martorilor cheie, a trebuit să se uite în raport pentru a afla ce au declaat aceștia.

Mai rău, el a spus că „nu are cunoștință” de Fusion GPS, firma care a produs dosarul anti-Trump, care a declanșat ancheta lui Mueller.

Și a părut confuz în legătură cu ceea ce înseamnă „complicitate” („collusion”) și chiar dacă aceasta reprezintă o infracțiune.

Asta aștepta țara după peste 700 de zile, 2800 de citații, 500 de mandate de percheziție, 500 de martori și probabil 100 de milioane de dolari cheltuiți din banii contribuabililor în ceea ce astăzi pare să fi fost o anchetă neserioasă?

Mărturia sa ciudată arată că Mueller a fost poate încă de la început un conducător de fațadă; un nume de încredere cu state vechi, înregistrat ca Republican și angajat de președinții republicani George W. Bush, George H.W. Bush și Ronald Reagan. (Evident, merită consemnat că a uitat că a fost numit de Ronald Reagan.)

Mărturia dezastruoasă a lui Mueller ridică întrebarea obligatorie: cine a redactat cu adevărat raportul? Să fie posibil ca niște congresmeni Democrați, motivați politic, să fi scris raportul și apoi să i-l fi predat lui Mueller pentru ca acesta să-și pună apostila? În orice caz, asta pare să indice mărturia sa.

Faptul că Mueller nu pare autorul raportului ridică și suspiciunea că Mueller a fost utilizat ca un pion de către Democrați.

La urma urmei, Democrații au făcut presiuni pentru numirea unui procuror special, iar apoi echipa procurorului special a fost înțesată cu Democrați care s-au dezlănțuit, anchetând toate detaliile vieții lui Trump, a asociaților săi, a familiei sale, a comitetului său de învestire etc.

Acești „13 oameni furioși”, cum îi numea președintele Trump, nu sunt niște Democrați de rând.

Treisprezece dintre membrii echipei procurorului special sunt Democrați, iar cel puțin șase dintre avocații biroului procurorului special au făcut donații pentru Bill și/sau Hillary Clinton.

Aproape jumătate din echipa lui Mueller a făcut donații electorale pentru candidații Democrați în alte alegeri. Unul dintre membrii echipei procurorului special a donat amețitoarea sumă de 35.000 de dolari pentru candidații Democrați.

Știind aceste lucruri, este rezonabil să consideri că acești membri nu erau nepărtinitori.

Detașarea de propriul raport este poate principalul motiv pentru care Mueller a semnalat acum câteva săptămâni că nu are nici cea mai mică dorință de a depune mărturie. În conferința sa de presă din 29 mai, Mueller a anunțat: „Raportul meu este mărturia mea”, și a adăugat că abia așteaptă să se întoarcă la viața sa privată.

Nu există nici o îndoială că această dorință a devenit și mai mare după audierea de ieri.

Observatorii discută despre cine dintre congresmeni i-a pus cea mai bună întrebare procurorului special: poate că cea mai potrivită întrebare din toate ar fi fost: „Dle Mueller, chiar dumneata ai scris acest raport? De fapt, l-ai citit măcar?”

La sfârșitul audierii sale, Mueller a intrat în tunelul metroului pentru a se întoarce la viața sa privată. Putem doar spera că și-a trimis șoferul la cea mai apropiată librărie Barnes & Noble. Am auzit că încă mai există exemplare disponibile din „Raportul Mueller”.

Te-ar putea interesa și: