Cinci județe fac jumătate din exporturile României

Cinci județe fac jumătate din exporturile României

În condițiile centralizării excesive, Bucureștiul este responsabil pentru o cincime din exporturile naționale. Iar firmele cu capital străin produc peste 80% din mărfurile vândute peste hotare.

Faptul că economia României este susținută în mare parte de Capitală și de câteva centre urbane puternice este foarte clar reflectat în clasamentul județelor după criteriul exporturilor pe care le generează. Municipiul București a vândut în străinătate, anul trecut, mărfuri în valoare totală de 9,71 miliarde euro, reprezentând aproape 20% din exporturile țării în 2013, conform cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), analizate de EVZ. În primele patru luni ale acestui an, exporturile Capitalei s-au cifrat la 2,69 miliarde euro.

Pe poziția a doua în topul național al exporturilor se află județul Argeș care, datorită uzinelor Dacia-Renault, a contabilizat, în 2013, exporturi de peste 5 miliarde de euro. Urmează Timișul, cu exporturi de 3,76 miliarde de euro. Cei mai importanți producători pentru export din județ sunt Continental AG, Alcatel- Lucent, Solectron, Procter&Gamble, Nestle și Delphi Packard.

Nu există exporturi fără infrastructură

Ne puteți urmări și pe Google News

Județul Constanța, care, anul trecut, se situa pe poziția a patra în topul exporturilor, cu 2,42 miliarde de euro, în principal datorită produselor petroliere, navelor maritime și echipamentelor electrice, a cedat locul, după primele patru luni din 2014, județului Arad. Acesta a avansat în special datorită revenirii companiei lui Valer Blidar, Astra Vagoane Călători Arad, după ce, anul trecut, avusese exporturi totale în valoare de 2,41 miliarde de euro. Alți exportatori importanți ai județului Arad sunt producătorii de componente auto Takata, Leoni, BOS, Coficab Eastern Europe, Yazaki, dar și americanii de la Delphi Packard.

În total, cele cinci județe au generat, atât anul trecut, cât și în primele patru luni din 2014, aproape jumătate din exporturile totale ale României: 47,5% și, respectiv, 46,8%, dovadă a faptului că valoarea adăugată apreciată în exterior a economiei românești este concentrată în doar cinci județe. Iar primele zece județe exportatoare au asigurat, în 2013, circa 66% din exporturile României.

Facilitățile de infrastructură și accesul la drumuri și la alte legături din aglomerările urbane menționate, dar și prezența centrelor universitare care oferă personal bine pregătit au fost principalii vectori de încurajare a exporturilor a spus, pentru EVZ, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor (ANEIR).

Străinii ne scot în lume

„În toate aceste județe România a avut industrie de vârf și companiile au putut recruta capital străin și forță de muncă bine calificată”, a mai spus Ionescu. În plus, în toate zonele care dețin poziții fruntașe la exporturi este prezent masiv capitalul străin. Per total, 83,25% din exporturile României sunt generate de companii cu capital străin, majoritar sau minoritar, afirmă reprezentantul ANEIR. Mai mult, acesta este convins că, „dacă România nu era abordată de capitalul străin, ar fi rămas la nivelul exporturilor din 1989. Însă, de la exporturi de 10 miliarde de dolari în 1989, anul acesta vom avea exporturi de 53 de miliarde dolari”.

Scad vânzările în afara UE

În anii de după venirea crizei, una dintre prioritățile României a fost reorientarea exportatorilor către piețele din afara Uniunii Europene, pentru a reduce dependența de piața europeană. Cu toate acestea, în prima decadă a lunii octombrie, exporturile în statele nonUE au scăzut cu 1%, iar ponderea exporturilor în aceste țări, în total exporturi, s-a prăbușit în favoarea exporturilor în statele membre, arată analizele lui Mihai Ionescu de la ANEIR. El pune această reducere pe seama tăierii fondurilor alocate de guvern pentru susținerea promovării firmelor autohtone la export de la 38 milioane de lei în 2013 până la 28 milioane de lei, anul acesta. Din această cauză, companiile românești nu au mai putut participa la multe târguri internaționale, pierzând oportunități importante de a prelua comenzi.