Chongqing. Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
În Chongqing, ideea de parter devine relativă. În multe zone, aceeași clădire poate avea intrări la nivelul străzii pe părți diferite, aflate la înălțimi complet diferite, deoarece străzile din jur se suprapun și urcă sau coboară abrupt. Fenomenul nu ține de excentricitatea arhitecturală, ci de geografie: orașul s-a dezvoltat pe versanți abrupți, între ape și dealuri, iar cartiere întregi sunt așezate pe diferențe de nivel care se măsoară, uneori, în zeci de metri pe distanțe scurte.
Relieful care schimbă regulile
Chongqing se află în sud-vestul Chinei, iar zona urbană centrală s-a extins pe teren accidentat, la confluența fluviului Yangtze cu râul Jialing. Această poziționare între cursuri de apă și pante pronunțate a dus la un model urban în care străzile urcă și coboară rapid, iar traseele pietonale se leagă frecvent prin scări, pasaje și platforme la înălțimi diferite.
O explicație este legată de faptul că dezvoltarea densă s-a adaptat în permanență terenului vertical, ceea ce duce la suprapunerea traseelor și a spațiilor utilizate la altitudini diferite, în aceeași zonă construită.
Când intrarea principală ajunge la etajele superioare
În cartierele ridicate pe pantă, accesul în blocuri și complexe rezidențiale poate fi raportat la mai multe străzi situate pe cote diferite. Un exemplu relatat de straitstimes.com arată cum, într-un ansamblu construit la începutul anilor 1990, intrarea principală duce către apartamente aflate la nivelul 11, iar, către capătul coridorului, apartamentele ajung la nivelul 16, deși clădirea continuă să coboare pe versant, cu ieșiri la alte puncte.
Acest tip de organizare duce la situații în care locuitorii pot ieși la stradă din zone diferite ale aceleiași clădiri, fiecare funcționând ca un nivel de bază. Pentru vizitatori, impresia este că se află la parter, dar, la câțiva pași, terenul cade abrupt și apar zeci de niveluri sub punctul inițial.
Chongqing. Sursa foto: Captură video Youtube
Kuixinglou, locul care pare la sol și se deschide spre un gol de 22 de etaje
Un reper des menționat în discuțiile despre parterul variabil este zona Kuixinglou (Kuixing Tower/Kuixinglou Square), unde platforma de acces pare un spațiu la nivelul străzii, însă, spre margine, privirea coboară către o diferență de nivel echivalentă cu peste 20 de etaje.
Un alt exemplu folosit frecvent pentru a explica particularitățile orașului este Liziba, o stație cunoscută prin faptul că se află în interiorul unei clădiri rezidențiale, la niveluri intermediare. Stația este amplasată între etajele 6 și 8 ale unui imobil, iar trenurile trec prin corpul clădirii.
De ce Chongqing a ajuns să fie descris ca 8D
Chongqing este prezentat frecvent ca un oraș multidimensional, inclusiv prin eticheta „8D Magic City”, folosită pentru a descrie senzația de orientare dificilă produsă de străzi, pasaje și platforme care se intersectează pe mai multe cote. Platforma iChongqing, a explicat această etichetă prin combinația dintre relief, densitate și dezvoltarea pe verticală.
The Guardian descrie orașul ca un spațiu ce trebuie înțeles în trei dimensiuni, din cauza diferențelor mari de nivel și a modului în care zonele construite se conectează între ele
Dimensiunea orașului
Chongqing este unul dintre cele mai mari municipii ale Chinei din punct de vedere al populației administrate și are peste 30 de milioane de locuitori, incluzând atât zone urbane, cât și zone rurale. În același timp, ritmul urbanizării a continuat: studii publicate în 2025 indică o rată de urbanizare de 72,14% pentru Chongqing în 2024, peste media națională raportată de autorități pentru același an (67%).
Într-un oraș cu asemenea scară, constrângerile reliefului nu au rămas un detaliu local, ci au influențat masiv modul de construire: accesul, orientarea și delimitarea spațiilor.
