Printr-un program riguros de înzestrare militară, regimul de la Beijing vrea să descurajeze şi să limiteze influenţa americană în vecinătatea sa.

China şi-a sporit considerabil capacitatea de disuasiune şi va pune în curând probleme dominaţiei militare americane în Pacific. Aceasta este concluzia analiştilor occidentali după apariţia recentă a fotografiilor cu primul avion invizibil chinezesc.

Publicarea pozelor în presa internaţională nu este deloc întâmplătoare, au subliniat experţii, momentul precedând vizita la Beijing a secretarului american al Apărării, Robert Gates. Oficialul american urmează să sosească duminică în capitala chineză pentru a încerca să resusciteze relaţiile militare dintre Statele Unite şi China.

"Aceasta este noua lor politică de disuasiune", a subliniat Andrei Chang, redactorul-şef al săptămânalului canadian "Kanwa Defense Weekly", pentru cotidianul "New York Times". "Vor să-şi încordeze muşchii în faţa Statelor Unite şi secretarului Gates", a adăugat jurnalistul. Rezultatele deceniului de înarmare agresivă a Chinei se văd acum cu ochiul liber, iar Pentagonul şi statele asiatice vecine privesc fenomenul cu îngrijorare, a mai subliniat Chang.

Mesaj pentru SUA şi Taiwan

În pofida noilor evoluţii, majoritatea experţilor străini consideră că, din punct de vedere al tehnicii militare, China este cu cel puţin o generaţie în urma Statelor Unite şi asta pentru că Beijingul nu a apucat să-şi testeze, spre deosebire de Washington, armele sofisticate pe câmpul de luptă.

Dar, după ani întregi în care China a negat că înzestrarea armatei sale nu are drept scop atingerea unui nivel tehnologic egal cu cel al armatei americane, este tot mai clar că intenţia statului asiatic este de a putea, mai devreme sau mai târziu, ataca dominaţia militară a Washingtonului în Oceanul Pacific.

Analiştii apreciază că principalul motiv al acestei curse a înarmării este dorinţa fermă a Beijingului de a ţine sub control Taiwanul, în cazul în care liderii de la Taipei vor încerca să obţină independenţa totală de China. Actualul statut al insulei, cu administraţie proprie, dar considerată de statul chinez parte integrantă a teritoriului său, este menţinut parţial graţie angajamentului Washingtonului de a proteja Taiwanul în cazul în care China ar lansa un atac asupra insulei.

Oficialii de la Beijing se tem, în egală măsură, că Statele Unite vor să diminueze influenţa Chinei prin crearea de alianţe cu statele vecine puterii asiatice. Poate nu întâmplător, Washingtonul vrea să pună bazele în Asia Centrală unui parteneriat pe termen lung similar celui încheiat cu Japonia, Taiwanul şi Coreea de Sud.

Adevăr şi propagandă

Faptul că statul comunist a dezvoltat o serie de arme mai repede decât anticipase Washingtonul nu ar trebui să alarmeze pe nimeni, a subliniat viceamiralul David J. Dorsett. China trebuie să mai demonstreze că poate utiliza diferite sisteme militare sofisticate în mod optim în teatrele de operaţiuni.

De aceeaşi părere este şi Zhu Feng, un renumit expert militar chinez şi şeful departamentului de securitate internaţională al Universităţii din Beijing. Armata chineză, a explicat acesta, caută să exagereze amenin ţările şi progresele tehnologice înregistrate pentru a câştiga mai multă putere la nivel de aparat central şi chiar fonduri bugetare pentru programele sale.

"Capacităţile militare chineze vizează din ce în ce mai clar limitarea abilităţii SUA de a proiecta influenţă militară în Pacificul de Vest.", ABRAHAM DENMARK, fost consilier al lui Robert Gates

INVIZIBIL. Avionul J-20 este mândria forţelor aeriene chineze FOTO: REUTERS

ARSENAL

Milioane de soldaţi şi un buget exorbitant alocat apărării

Peste 2,2 milioane de chinezi sunt încadraţi activ în forţele armate, în timp ce corpul rezerviştilor numără 1,2 milioane de persoane. În situaţie de război însă, guvernul de la Beijing poate mobiliza peste 300 de milioane de bărbaţi consideraţi apţi pentru serviciul militar. Anul trecut, China a alocat 98 de miliarde de dolari bugetului Ministerului Apărării.

Într-un raport din 2009, Pentagonul avertiza că armata chineză ar putea fi înzestrată cu portavioane până în 2020. Presa internaţională a speculat în repetate rânduri, chiar dacă Beijingul a negat, că astfel de nave sunt în curs de asamblare într-o zonă secretă a Portului Shanghai. Mai mult, cele aproximativ 160 de focoase nucleare de care ar dispune China, potrivit aprecierilor ana liştilor militari occidentali, au fost deja montate pe lansatoare mobile şi submersibile avansate din punct de vedere tehnologic.

Inginerii chinezi lucrează acum la o rachetă căreia îi pot fi ataşate mai multe focoase nucleare, după informaţiile care au reuşit să răzbată presei străine. China, care deţine deja 60 de submarine, cel mai mare număr dintre toate statele asiatice, dezvoltă deja a doua generaţie de submersibile dotate cu rachete nucleare, mai scrie "New York Times".

Piesa de rezistenţă a armatei chineze va fi, în curând, o torpilă anti-portavioane, navele pe care Statele Unite îşi bazează supremaţia militară în Oceanul Pacific. Potrivit Pentagonului, torpila a intrat deja în prima fază de capacitate operaţională, urmând să fie testată în teren.