Cu această operațiune, care ilustrează ambițiile spațiale ale Beijingului, China devine a treia țară din lume care realizează această performanță, după Statele Unite și fosta URSS, în anii 1960 și 1970.
Modulul de retur al sondei spațiale Chang'e 5 a aterizat „cu succes” joi, la ora 1.59 (ora Beijingului) în regiunea Mongoliei Interioare (nord), a declarat agenția spațială chineză (CNSA) într-un comunicat.
Aceste probe, după analize, vor oferi o mai bună înțelegere a istoriei lunare. Misiunea a contribuit, de asemenea, la perfecționarea tehnologiilor necesare pentru trimiterea astronauților chinezi pe Lună - un obiectiv al Beijingului până în 2030.
Televiziunea publică CCTV a transmis imagini ale modulului care coboară din cerul nocturn, cu ajutorul unei parașute, înainte de a atinge solul acoperit de zăpadă.
Camioane și oameni de știință au venit apoi să-l recupereze și steagul Chinei, roșu cu cinci stele galbene, a fost înfipt în apropierea modulului.
Cu această operațiune, China devine a treia țară din lume care aduce bucăți de pe Lună și realizează această performanță cu succes, după Statele Unite și fosta URSS, în anii 1960 și 1970.
Președintele Xi Jinping a trimis „felicitările călduroase” echipelor responsabile de misiune, potrivit agenției oficiale China Nouă.
„Strălucita voastră realizare va rămâne întotdeauna gravată în memoria patriei noastre și a poporului nostru”, a spus liderul de la Beijing, scrie Boursorama.
O operațiune delicată
Aceasta a fost prima încercare de a aduce înapoi mostre de le Lună, de la succesul misiunii sovietice Luna 24 din 1976.
Statele Unite colectaseră, de asemenea, roci în timpul misiunii cu echipaj Apollo 17 (1972), dar acestea fuseseră colectate direct de astronauți, ceea ce necesită o manipulare mai mică de la distanță.
„Este o mare realiare tehnologică” care va permite Beijingului să fie „mai încrezător în tehnologia sa”, a declarat pentru AFP Chen Lan, analist pentru site-ul GoTaikonauts.com, specializat în programul spațial chinez.
„O astfel de misiune complexă este, fără îndoială, încă foarte dificil de realizat astăzi, chiar și pentru Statele Unite, Rusia și celelalte puteri ale spațiului”, notează el.
Sonda Chang'e 5 (care își ia numele de la Chang'e, o zeiță a Lunii din mitologia chineză) a fost lansată la 24 noiembrie.
Sonda a aterizat la 1 decembrie lângă Mons Rümker, într-o zonă muntoasă care nu a fost explorată până acum. Misiunea a constat în colectarea a aproximativ două kilograme de material selenar.
După colectarea probelor, dispozitivul de aterizare al sondei a trebuit să fie urcat automat pe orbita lunară, să fie andocat cu orbitorul și apoi să-și transfere încărcătura în modulul de întoarcere. Operațiuni delicate, deoarece acestea sunt controlate de la distanță de pe Pământ.
Maturitatea programul spațial chinez
„Acest lucru nu fusese făcut niciodată până acum, de nimeni”, a subliniat Jonathan McDowell, astronom la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithsonian, din Statele Unite.
„Faptul că totul a decurs fără probleme este un semn al maturității programului spațial chinez”, a declarat el.
Probele vor permite oamenilor de știință să afle mai multe despre originile Lunii, formarea acesteia și activitatea vulcanică de pe suprafața sa.
China investește miliarde de euro în programul său spațial, pentru a ajunge din urmă cu Europa, Rusia și Statele Unite. A dat deja o mare lovitură, la începutul anului 2019, aterizând o sondă și un robot mic teleghidat, pe partea ascunsă a Lunii, o premieră mondială.
China a trimis primul său astronaut în spațiu în 2003. De asemenea, gigantul asiatic tocmai a finalizat în iunie constelația sistemului său de navigație Beidou, rival al GPS-ului american.
Vara aceasta, China a lansat o sondă pe Marte, unde speră să facă să evolueze un robot mic teleghidat, anul viitor. Totodată, China intenționează să asambleze o stație spațială de mari dimensiuni, până în 2022.