Certificarea ESG devine oglinda responsabilității pentru companii și instituții publice

Certificare ESG - Asociația Română pentru Smart City (sursă foto: arsc.ro)

Într-o lume în care responsabilitatea față de mediu, comunitate și transparență a devenit criteriu esențial de finanțare și credibilitate, certificarea ESG (Environmental, Social, Governance) nu mai este un moft, ci o necesitate. 

„Când vorbim despre certificarea ESG, nu ne referim doar la o etichetă birocratică sau la un simplu certificat pe care îl încadrezi într-o ramă și îl așezi pe perete. În realitate, certificarea ESG înseamnă o radiografie onestă a felului în care o organizație, companie privată sau instituție publică, înțelege să se raporteze la mediul înconjurător, la oamenii din jurul ei și la propriile mecanisme de guvernanță”, a explicat Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City (ARSC).

El subliniază că această certificare devine un „limbaj comun” prin care organizațiile pot arăta că fac ceea ce promit. Prin care pot să se alinieze atât la standardele internaționale, cât și la obiectivele din Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

ESG, între reputație și performanță

Certificarea ESG are un impact imediat asupra imaginii, dar și asupra performanței. „În planul imaginii, certificarea ESG transmite un mesaj clar: această organizație își asumă responsabilități concrete, măsurabile și transparente. Nu ne interesează doar profitul, doar mecanismele de luat din comunitate, dimpotrivă. Înțelegem locul unde desfășurăm activitatea, ne pasă, ne implicăm și avem valori”, afirmă Dumitrașcu.

El atrage atenția că nu mai este vorba despre campanii de PR sau broșuri frumos tipărite, ci despre „un angajament verificat independent”. În același timp, beneficiile se văd și în performanță: companiile care își monitorizează consumul de energie sau emisiile de carbon nu doar raportează cifre, ci își optimizează costurile și reduc riscurile. 

Administrațiile publice care introduc transparență și mecanisme anticorupție devin mai eficiente și câștigă încrederea cetățenilor. „ESG este și un scut de protecție reputațională, și un accelerator de performanță”, sintetizează președintele ARSC.

Beneficii concrete

Pe termen scurt, certificarea ESG deschide accesul la linii de finanțare care altfel ar fi blocate. Tot mai multe bănci oferă condiții preferențiale companiilor certificate. Iar în licitațiile publice acest criteriu a devenit adesea eliminatoriu. „În ultimul an, din ce în ce mai multe instituții publice au început să pună ca solicitare directă în caietele de sarcini existența unor astfel de dovezi”, subliniază Dumitrașcu.

La nivel de reputație, companiile certificate sunt percepute ca parteneri de încredere. Iar în plan intern, certificarea creează un cadru de învățare și disciplină organizațională. „Este un exercițiu de maturizare instituțională”, spune președintele ARSC.

Interesul companiilor și administrațiilor din România

Dacă la început certificarea ESG era privită cu curiozitate, astăzi a devenit o necesitate. „Companiile mari, în special cele din industrii expuse, energie, construcții, financiar, au înțeles deja că fără ESG nu vor mai putea concura pe piețele europene. La nivel de IMM-uri, există încă rețineri, dar și acolo trendul este clar: cerințele vin de la clienți și furnizori, iar lanțul valoric obligă la conformare”, explică Dumitrașcu.

În administrația publică, interesul a crescut mai ales pentru accesul la fonduri europene și pentru răspunsul la presiunea cetățenilor, care cer mai multă transparență și responsabilitate.

Cum se obține certificarea

Procesul este structurat în mai mulți pași clari. Totul începe cu un formular de deschidere pe platforma esg.arsc.ro, urmat de completarea celor 27 de indicatori grupați pe cei trei piloni ESG. Organizațiile trebuie să încarce documente justificative – proceduri interne, rapoarte, contracte, analize. Echipa de experți ARSC evaluează răspunsurile și calculează scorul final. 

Nivelul de certificare variază de la Platinum, pentru excelență, până la Grey Zone, unde nu există conformare suficientă, dar instituția primește recomandări pentru îmbunătățire. „Dincolo de certificare, procesul creează un moment de reflecție internă: unde suntem și încotro vrem să mergem”, spune Dumitrașcu.

Obstacole și oportunități

Analiza acoperă domenii variate: de la emisii, consum de energie și gestionarea deșeurilor, la echitate de gen, siguranța la locul de muncă, implicarea în comunitate sau politici anticorupție. „Nu evaluăm doar intenții sau planuri, ci dovezi concrete. Nu e suficient să declari că reciclezi, trebuie să arăți politici, contracte, fotografii, rapoarte”, explică președintele ARSC.

Cele mai frecvente dificultăți sunt lipsa documentării, slaba cultură a transparenței și mentalitatea unor organizații care văd ESG ca pe o obligație externă. „Există organizații care fac lucruri bune, dar nu le consemnează, nu le măsoară și, implicit, nu le pot demonstra”, atrage atenția Dumitrașcu.

Totuși, certificarea poate transforma aceste obstacole în oportunități. „Fiecare fișă de evaluare devine practic un plan de lucru, un ghid pentru ceea ce trebuie îmbunătățit în următorii ani în fiecare instituție”, a adăugat el.