Evenimentul Zilei vă prezintă astăzi cea de-a treia parte a analizei miniștrilor Educației în era post-comunistă. Alături de Radu Szekely, expert educațional în Ministerul Educației Naționale și al Comisiei Europene și fondatorul Școlii Finlandeze din Sibiu, vă aratăm ce au făcut și ce scandaluri s-au iscat când capii Educației ocupau fotoliul din minister.

Prima și a doua parte a celor 30 de ani de eșec pot fi citite AICI și AICI

Ultimul deceniu pare să fi fost marcat de problema plagiatului și a scandalurilor manualelor sau ale cifrelor de școlarizare. „A fost cel mai instabil atât din punct de vedere al deținătorilor portofoliului educației naționale, cu 14 miniștri, cât și al deciziilor care îi afectează direct pe elevi și profesori. Dacă perioada anterioară a fost dominată de Ecaterina Andronescu, acum podiumul se împarte - mulți miniștri venind cu măsuri mai mult sau mai puțin radicale, care au bulversat sistemul de învățământ. Probele de la BAC, tipul și perioada de organizare a examenelor naționale, numărul orelor pentru diferite discipline sau ponderea temelor pentru acasă, homeschooling-ul, procedurile de admitere la licee, școli profesionale sau universități, metodologiile de evaluare și mișcare a personalului, toate au făcut obiectul unor schimbări multiple în anii 2010. A fost un deceniu de testare continuă, în ciuda faptului că la începutul lui s-a adoptat o lege care ar fi trebuit, culmea, să stabilizeze sistemul”, a explicat Radu Szekely.

Anton Anton – 7 octombrie 2008 – 22 decembrie 2008

În mandatul său foarte scurt, Anton Anton a emis prin ordin de ministru metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit și a salariului de merit în învățământul preuniversitar. De asemenea, acesta a luat parte la înființarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli".

Daniel Funeriu – 23 decembrie 2009 – 09 februarie 2012

Pentru a nu mai fi fraudate examenele, a introdus camerelor de supravghere la Bacalaureat și la Evaluarea Națională. Rată de promovare mică al aceste examene a venit și cu multe critici. De asemenea, a adoptat o nouă Lege a Educaţiei care a adus mari schimbări: introducerea evaluărilor periodice şi includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învăţământului obligatoriu de 10 clase, dar și obligativitatea ca învăţătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic. Daniel Funeriu a luat parte și la înființarea Autorității Naționale pentru Calificări. S-a opus introducerii în Legea Educației din 2011 a homeschoolingului. Acesta vehicula că „şcoala acasă” porneşte de la considerente religioase şi merge până într-acolo încât pune în relaţie directă homeschooling-ul cu copiii jihadişti care se aruncă în aer.

Cătălin Baba – 09 februarie 2012 – 27 aprilie 2012

În cele 78 de zile pe care le-a petrecut în funtea ministerului, a lansat Codul Drepturilor şi Obligaţiilor Studentului, un document în premieră în România. De asemenea, a emis ordinul privind constituirea Consiliului de Prognoză şi Statistică și al Consiliului de Etică şi Management.

Ioan Mang – 07 mai 2012 – 15 mai 2012 Nici bine nu se instalase în fotoliul de la Educație, că Ioan Mang a demisionat după ce Consiliul Național de Etică a stabilit că acesta a plagiat în mai multe articole științifice.

Liviu Pop – 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018

Liviu Pop este cunoscut ca și „ministrul genunche” din cauza uneia dintre gafele sale. Una dintre controversatele decizii pe care le-a luat, a fost ca elevii de clasa a XII-a să înceapă probele pentru BAC în februarie, înainte de finalizarea studiilor, elevii susținând astfel probele orale de evaluare a competențelor lingvistice și digitale ale bacalaureatului, în această lună. Pentru a-l apăra pe Victor Ponta de acuzațiile de plagiat, a vrut să desființeze Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. A fost și primul ministru care s-a gândit și a lansat în premieră un manual pentru Educație fizică. Tot acesta a vrut să impună manualul unic. Printre declarațiile de top ale lui Liviu Pop este aceea că „educaţia e gratuită conform Constituţiei. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plăteşte nimic“.

Remus Pricopie – 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014

A modificat de două ori Legea Educației şi regulile de admitere în liceu și a adoptat un regulament nou pentru funcționarea unităților școlare. În decembrie 2013 a mutat clasa a IX-a din nou la liceu, iar durata învăţământului obligatoriu a crescut de la de la 10 la 11 ani, de la clasa pregătitoare la clasa a 10-a. În iunie 2014, tot printr-o ordonanță de urgență a adus 97 de modificări atât învăţământului preuniversitar, cât şi celui universitar. Printre cele mai importante: doctoranzii puteau urma şcoala şi la fără frecvenţă, Ministerul Educaţiei putea organiza Bacalaureatul în trei sesiuni de examen, iar primarul participă la Consiliul de Administraţie al şcolii.

Sorin Cîmpeanu – 17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015

A anunțat în timpul mandatului său că diplomele a 70.000 de absolvenți de studii universitare neautorizate – în majoritate acordate de Universitatea Spiru Haret – vor fi recunoscute de minister printr-o ordonanță. Mulți i-au contestat decizia, fiind de părere că cel mai indicat ar fi fost ca ministerul să dea un act normativ care să permită evaluarea competențelor acestor absolvenți și să elibereze diplome celor care ar fi meritat să le dețină. O altă măsură controversată a fost relaxarea procesului de obținere a titlului de doctor. Aceștia nu mai aveau obligația să posteze pe internet un rezumat al tezei de doctorat cu 15 zile înainte de susținere, iar participanții nu mai aveau voie să îi adreseze întrebări acestuia. Una dintre declarațiile memorabile a acestuia a fost: „Dacă mâine am avea 6%, printr-o minune, alocați Educației, nu suntem pregătiți să îi folosim eficient”.

Schimbarea mentalităților prin frică

„Daniel Funeriu a pus bazele modernizării și europenizării educației printr-o nouă Lege a Educației Naționale. În forma ei inițială legea ar fi putut pune educația pe un făgaș de dezvoltare. De ce nu a mers? Cum pare să ne fie obiceiul, această lege nu a fost aprobată printr-un consens larg, ci Guvernul a decis asumarea răspunderii în față Parlamentului, ceea ce a eliminat de facto posibilitatea contribuției tuturor părților și crearea premiselor ca această lege să fie asumată, măcar în parte, și de cei care au urmat la guvernare. Lipsa acestui dialog inițial a dus la un număr impresionant de modificări ale legii în anii ce au urmat, astfel încât ceea ce s-a dorit a fi un proiect pe termen lung a devenit o sursă de incertitudini continue pentru cei pe care trebuia să-i ajute, adică pe elevi și studenți”, a explicat Radu Szekely. Expertul educațional a mai explicat că Daniel Funeriu este și cel care a introdus în România camerele de luat vederi la BAC, ceea ce a adus schimbări radicale în societatea și în învățământul românesc. Este trist însă, ca societate, că au fost necesare camere de supraveghere ca premisă a unui BAC corect, însă această măsură a făcut ca elevii și profesorii să ia mai în serios examenul și asta s-a văzut și la testele PISA unde, în 2012, rezultatele au fost simțitor mai bune la nivel de țară decât în 2009. Dar oare nu putem schimba mentalități decât prin frică?”.

Un singur ministru - 100 de modificări Cele mai multe schimbări au fost făcute de Remus Pricopie, care a schimbat de două ori legea educației și a introdus aproape 100 de schimbări în sistemul preuniversitar. Inexistența unui plan de acțiune pe termen lung, asumat de toate partidele politice, cu o etapizare clară și indicatori de impact, a dus în cele din urmă la o mișcare de restaurație, astfel încât la sfârșitul deceniului asistăm la inițiative legislative de prorogare a aplicării unor dispoziții ale legii în speranța că o nouă lege o va înlocui în cele din urmă pe cea actuală.

Continuarea, în ediția de Luni, 14 octombrie, a Evenimentului Zilei.