Asteroidul care a distrus dinozaurii nu a declanșat o iarnă nucleară, așa cum s-a susținut până acum. Într-o zi de primăvară, în urmă cu 66 de milioane de ani, un asteroid s-a izbit de Peninsula Yucatán și a schimbat viața pe Pământ. Acest eveniment, numit impactul Chicxulub, a declanșat o extincție în masă care a distrus 75% dintre specii, inclusiv toți dinozaurii non-aviari.

Timp de decenii, oamenii de știință au speculat că impactul a aruncat atât de mult praf și murdărie în atmosferă încât a declanșat o „iarnă de impact” (similar cu o iarnă nucleară) – o perioadă de răcire prelungită în care temperaturile globale au scăzut. Cu toate acestea, un studiu publicat pe 22 martie în revista Geology scoate la iveală o poveste diferită.

„Am descoperit că nu există nicio dovadă pentru „iarna nucleară””, a declarat Lauren O'Connor . „Cel puțin, nu în rezoluția studiului nostru”, care ar fi detectat scăderi de temperatură pe o perioadă de 1.000 de ani sau mai mult. O'Connor și echipa ei au analizat bacteriile fosilizate în probe de cărbune înainte, în timpul și după impactul Chicxulub. Ca răspuns la schimbările de temperatură, aceste bacterii își îngroașă sau își subțiază pereții celulari.

Cercetătorii au descoperit că în mileniile de după impact, bacteriile nu păreau să se înmulțească. În schimb, au descoperit o tendință de încălzire de aproximativ 5.000 de ani care s-a stabilizat relativ repede. Acești ani ar fi putut fi rezultatul supervulcanilor care au eructat CO2 în atmosferă în mileniile care au precedat sfârșitul brusc al perioadei Cretacice.

Pătura de praf ridicată de asteroid poate să fi zăbovit în atmosferă doar un deceniu sau mai puțin – fără a schimba semnificativ temperaturile globale, ci a scufundat Pământul în întuneric. „Nici nu trebuie să fie atât de lung”, a spus Gulick. „Dacă ai avea mai multe luni fără soare, ar fi suficient pentru a ucide majoritatea plantelor din lume”.

Cu atâtea plante dispărute, ierbivorele s-ar fi chinuit să găsească suficientă hrană pentru a mânca. Pe măsură ce aceste specii au murit, ar fi trimis unde de șoc în lanțul trofic, ucigând carnivore mari și alte specii care depindeau de ele. „Este foarte rapid din punct de vedere geologic”, a spus Gulick.

Criza climatică

Echipa lui O'Connor a fost de acord că probabil a existat o perioadă scurtă de frig și întuneric la începutul extincției de la sfârșitul Cretacicului. Dar nu pare să fi declanșat o tendință de răcire pe termen lung. Descoperirile lor indică faptul că Pământul ar putea fi capabil să revină de la un eveniment de schimbare a climei mai repede decât se credea anterior, dar nu fără a declanșa o extincție în masă, a spus O'Connor.

Cercetătorii intenționează acum să investigheze cărbunele din mai multe sit-uri din SUA pentru a pune cap la cap o înregistrare a schimbărilor de temperatură din mileniile care au dus la impactul asteroidului. Ei speră că aceste date îi vor ajuta să delimiteze efectele vulcanismului de impactul Chicxulub și că paralelele cu încălzirea vulcanică ne oferă o idee mai clară la ce să ne așteptăm în criza noastră climatică actuală, potrivit Live Science.