Supercontinentele – mase de uscat gigantice formate din mai multe continente – ar putea apărea din nou pe Pământ, iar locul în care se formează pe glob ar putea afecta drastic clima planetei noastre. Oamenii de știință au modelat recent această perspectivă a „viitorului profund” a Pământului cu o schimbare a supercontinentului, prezentând descoperirile la reuniunea anuală a Uniunii Geofizice Americane (AGU).

Într-o simulare recentă, cercetătorii au ilustrat traiectoria plăcilor tectonice de-a lungul a 200 de milioane de ani. Potrivit experților, mișcarea lor va crea un supercontinent.

Continentele Pământului nu au arătat întotdeauna așa cum arată astăzi. Ultimul supercontinent al Pământului a fost Pangea, care s-a format acum 310 milioane de ani şi a început să se fractureze acum 180 de milioanele ani pe măsură ce plăcile tectonice s-au mișcat, ceea ce a permis formarea oceanului Atlantic.

În ultimii aproximativ 3 miliarde de ani, planeta noastă a parcurs mai multe perioade în care continentele s-au aglomerat mai întâi pentru a forma supercontinente imense și apoi s-au destrămat, conform autorului principal al studiului Michael Way, fizician la Institutul Goddard pentru Studii Spațiale NASA în New York.

Ultimul supercontinent al Pământului a fost Pangea

Cel mai recent supercontinent a fost Pangea, care a existat de la aproximativ 300 de milioane până la 200 de milioane de ani în urmă și a inclus ceea ce este acum Africa, Europa, America de Nord și America de Sud.

Înainte de Pangea a fost supercontinentul Rodinia, care a existat de la 900 de milioane până la 700 de milioane de ani în urmă, iar înainte de aceasta a fost Nuna, care s-a format în urmă cu 1,6 miliarde de ani și s-a destrămat în urmă cu 1,4 miliarde de ani, potrivit Live Science.

Următorul supercontinent se va forma peste 200 de milioane de ani şi există 4 scenarii posibile de evoluție a plăcilor tectonice: Novopangea, Pangea Ultima, Aurica si Amasia.

Toate continentele se vor uni la un moment dat

În noul scenariu, Novopangea, America de Nord si America de Sud se vor ciocni cu Antarctica, pe când Africa se va contopi cu Eurasia. Toate continentele se vor uni la un moment dat şi experții cred că acest scenariu e cel mai probabil.

Pangea Ultima va presupune existenta unui ocean împrejmuit de continentele de astăzi, unite între ele, pe cand în scenariul Amasia, toate continentele (cu excepția Antarcticii) se vor deplasa către nord.

Chiar daca simularea pentru noul supercontinent explică 4 scenarii posibile despre forma stratului superior al Pământului, cercetătorii trebuie sa realizeze simulări pentru nenumărați alti factori precum clima, fauna, flora şi supraviețuirea oamenilor în fata acestor schimbări spectaculoase.

Ce ar putea însemna asta pentru viața de pe Pământ?

Pe măsură ce zonele joase tropicale dispar, la fel va dispărea și incredibila biodiversitate pe care acestea o susțin. Cu toate acestea, ar putea apărea noi specii care ar fi adaptate pentru a supraviețui în medii extrem de reci, așa cum au făcut-o în timpul erelor glaciare anterioare.

„Când acordați evoluției suficient timp, aceasta găsește o modalitate de a umple fiecare nișă ecologică”, a spus fizicianul. Și într-o situație ca aceasta, în care frigul ar domina planeta timp de 100 de milioane de ani sau mai mult, „este mult timp pentru ca evoluția să funcționeze”, a spus Michael Way, potrivit livescience.com.