Potrivit unei analize a Hotnews.ro, 27 dosare de mare corupţie monitorizate de portal însumează nu mai puţin de 33.825 de zile, adică 92 de ani, şapte luni şi 28 de zile. Acest lucru înseamnă, în medie, 3 ani şi jumătate pentru un dosar.
În fruntea topului celor mai întârziate dosare de mare corupţie se situează dosarul de luare de mită în care este judecat Nicolae Mischie, cu 6 ani şi 5 luni de când stă în instanţă, urmat de cauza "Armele de vânătoare", cu Şerban Mihăilescu inculpat ( 5 ani şi 7 luni) şi dosarul "Căprioara" a lui Marian Oprişan, cu 5 ani şi jumătate de când a fost trimis în judecată. Pe locul patru se situează George Copos cu dosarul "Loteria I" trimis în judecată tot de cinci ani şi şase luni, urmat de Ionel Manţog în dosarul "Strămutaţilor de lux", trimis în judecată de cinci ani şi două luni. Urmează în ordine descrescătoare procesele Dinu Patriciu - "Rompetrol", Adrian Năstase - "Zambaccian", Şerban Brădişteanu cu "Aparatură medicală pentru penitenciare", Adrian Năstase - "Mătuşa Tamara" şi "Fabrica de zahăr" a lui Gheorghe Falcă.
Cele mai multe amânări Cele mai multe amânări şi termene înregistrate în procesele de judecată s-au înregistrat în cauzele Nicolae Mischie, cu 57 de termene (un termen la 41 de zile), Dinu Patriciu cu "Rompetrol" (55 de termene, cu o cadenţă de un termen la 34 de zile), Marian Oprişan cu dosarul "Căprioara" , tot 55 de amânări cu un termen la 42 de zile şi Ionel Manţog cu 46 de amânări, respectiv un termen la 41 de zile. Dosarele care se apropie de termenul de prescripţie sunt "Zambaccian I" cu termen în aprilie 2013, "Mătuşa Tamara" cu termen de prescripţie iulie 2013 şi "Armele de vânătoare" a lui Şerban Mihăilescu cu termen final octombrie 2014. Hotnews, cu sprijinul Programului Statul de Drept Europa de Sud Est al Fundaţiei Konrad Adenauer, publică, în vederea transparentizării justiţiei din România, rechizitoriile marilor dosare de corupţie monitorizate. "Ziua Internaţională împotriva Corupţiei" Prelungirea nejustificată a marilor dosare de corupţie a fost principala temă a discuţiilor în cadrul dezbaterii "Termenele lungi in justitie: marile dosare de coruptie", organiză cu ocazia "Zilei Internaţionale împotriva Corupţiei" . Preşedintele interimar al Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina Jîjîie, a precizat că unul dintre factori poate fi identificat în numărul insuficienţi de judecători de la instanţa supremă. Ea arătat că, în 2004 existau la secţia amintită 30 de judecători şi 27 de dosare de corupţie care se judecau pe fond. Astăzi, sunt doar 21 de judecători şi 29 de dosare de fond de mare corupţie judecate de aceşti magistraţi. Lipsa de magistraţi O altă cauză a duratei excesive a unor procese ţine de administrarea acestor cauze. De la lipsa sălilor de judecată pînă la schimbarea filosofiei de judecată a unui dosar, cu regula unui singur termen pe lună. Jîjîie a respins ideea că magistraţilor de la Înalta Curte le este frică să judece dosarele sensibile de corupţie având în vedere contextul politic actual şi viitor. SRI stă bine la interceptări: 12 tone de materiale Ea a mai precizat că în acest moment judecătorii de la instanţa supremă nu mai cad în capcana expertizării in corpore a tuturor interceptărilor din dosare şi că nici nu se mai acceptă ca SRI să pună la dispoziţie aparatura cu care s-au făcut respectivele interceptări telefonice sau ambientale. În acest sens, ea a arătat că judecătorii au fost invitaţi la SRI şi la DNA pentru a li se prezenta respectivele maşinării. "Din neştiinţă a existat o confuzie în ceea ce priveşte intercepătările analogice şi cele digitale. Judecătorii s-au deplasat la SRI şi au luat legătura cu experţii DNA care lucrează la laboratorul specializat. La SRI, aparatura conţine 12 tone de materiale. Nu putem expertiza aşa ceva şi atunci ne-am dat seama că a fost o greşeală acceptarea acestor cereri", a arătat Jîjîie.
Dumbravă vrea demnitate şi celeritate La rândul său, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Horaţiu Dumbravă, a declarat că nu se simte deloc confortabil când alţii fac topuri ale dosarelor care nu se mai termină de judecat, având în vedere că instituţia pe care o conduce ar trebui să facă acest lucru. În acest sens, Dumbravă a arătat că au fost demarate controale în întrega ţară privind dosarele de corupţie şi că este important ca acele cauze care sunt în pericol a se prescrie, să fie, totuşi, soluţionate în timp util. "Noi , judecătorii ar trebui să încetăm a ne mai plânge (…) Dacă tu ca magistrat ţi-ai dat seama peste un an şi două luni că nu eşti competent să judeci un dosar şi îl declini după atâta vreme, nu ai ce căuta în sistem", a completat Dumbravă.
Termene zilnice de judecată Ca o promisiune că lucrurile se vor schimba în viitor, Jîjîie a arătat că începând din 3 ianuarie anul viitor, în cazurile în care va fi nevoie, inclusiv Becali - Babiuc, vor fi termene zilnice, în reprize de cite 10 - 12 zile, până se ajunge într-o fază a procesului care să permită parcurgerea tuturor paşilor procedurali.
200 condamnaţi definitiv în 2011 Din partea DNA a participat purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan. Ea arătat că în acest an instanţele au început să-şi facă din ce în ce mai bine treaba. Astfel, în 2011 au fost cele mai multe persoane condamnate pentru fapte de corupţie din 2002 încoace, practic de când a fost inventat PNA-ul. "S-au înregistrat peste 200 de condamnări definitive, inclusiv trei parlamentari", a arătat Săplăcan.
Ştim că ne facem rău La discuţii au luat parte numeroşi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice europene şi americane din România. Preşedintele Fundaţiei Konraud Adenauer, Thorsten Geissler, a lăudat România pentru potenţialul uriaş dar a şi deplâns grava boală ce o reprezintă corupţia. "Am discutat cu mulţi români. Nouă din zece mi-au spus că cea mai mare problemă a acestei ţări este corupţia. Corupţia este globală, dar în România este mai mare decât în alte ţări europene. Nu trece o zi fără să fie prezentat în mass-media un caz de corupţie. A doua zi este dat uitării, dar mereu apare câte altceva şi trebuie să ne întrebăm dacă autorităţile îţi fac treaba cum trebuie", a punctat Geissler.
Recomandările noastre
