Qui prodest? Cui folosește? Nu există raționament care caută să explice un eveniment, care să nu plece de la răspunsul la această întrebare.
Nu face excepție de la această regulă nici încercarea de a găsi o explicație a actului de eliminare a celor două importante figuri din lumea iraniano-irakiană și nu numai, generalul Qasem Soleimani și Abu Mahdi al-Muhandis, tatăl Brigăzilor Hezbollah. Un răspuns, foarte pe scurt!
Generalul Qasem Soleimani devenise practic conducătorul de facto al unui imperiu alcătuit din mai multor state din zonă, Irak, Siria și Liban, reușise să-și subordoneze mai multe organizații clandestine, numite teroriste, prin împletirea religiei, politicii, loviturilor militare, a celor de tip de terorist și prin aplicarea celor de tip operațiune clandestină, specifică serviciilor se spionaj. Irakul nu mai exista în afara voinței generalului. Capacitatea sa de a executa operațiuni clandestine crescuse treptat până la a executa lovituri în Asia și America de Sud.
Americanii i-au scăpat de cel care urma să le ia celor doi gâtul, odată cu puterea, în 2021, an când în Iran urmează alegeri pentru funcția de președinte.
Nu este de neglijat nici dispariția lui Abu Mahdi al-Muhandis, odată cu cea a generalului Soleimani. Al- Muhandis, personaj cu dublă cetățenie irakiano-iraniană, era pionul principal al Iranului la Bagdad, rezidentul generalului Soleimani în Irak. Ca să înțelegem exact cine a fost și acest personaj, este suficient să arăt că în timpul războiului Iraniano-Irakian(1980-1988), al-Muhandis era unul dintre principalii comandanți ai luptătorilor militari irakieni instruiți de Iran pentru a lupta împotriva țării lor, Irakului.
Cine să vrea, de la un punct încolo, la el în casă, în țară, pe o bucată de continent, așa ceva?
Recomandările noastre
