CEDO stabilește că un judecător nu poate judeca spețele în care este implicată banca de la care a luat credit. Clarificările au fost făcute în contextul unui proces deschis de un fost angajat împotriva soluției pronunțate de judecători în cazul băncii care l-a concediat.

CEDO clarifică situațiile în care un magistrat este pus să judece spețele băncii de la care a luat credit. Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omulului, judecătorul trebuie să evite astfel de situații. El nu poate judeca procesele în care este implicată banca respectivă.

CEDO, clarificări pentru judecători

Clarificările au fost făcute în motivarea unei hotărâri într-una din cauzele judecate împotriva României. Este vorba de hotărârea CEDO în cauza  Temeşan împotriva României care a fost publicată în Monitorul Oficial. Magistrații Curții Europene au stabilit că un judecător care a luat un credit de la o bancă nu mai poate judeca procesele în care este implicată respectiva instituție.

Hotărârea a fost emisă pe 20 iunie 2023. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România a încălcat articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, referitor la dreptul la un proces echitabil.

Decizia a fost pronunțată în favoarea reclamantului Răzvan-Liviu Temeşan care a susținut că judecătorii implicați în soluționarea unui litigiu de muncă nu au fost imparțiali. Temeşan a chemat în instanță angajatorul Banca Comercială Română (BCR), în legătură cu concedierea sa după achiziția băncii la care lucra.

Reclamantul s-a adresat CEDO deoarece hotărârea judecătorească favorabilă pe care a obținut-o nu a fost executată în totalitate. Astfel, el nu a fost reîncadrat în muncă, așa cum solicitase.

Ce a stabilit Curtea Europeană în acest caz

În hotărârea pe care a emis-o, CEDO a subliniat că există libertatea personală a judecătorilor de a-și alege serviciile bancare. Pe de altă parte, aparențele pot afecta încrederea publicului în justiție. Potrivit hotărârii, încrederea cetățenilor în instanțe este importantă într-o societate democratică. Drept urmare, orice judecător în privinţa căruia există un motiv legitim de temere, că nu ar fi imparțial, trebuie să se abţină.

„Chiar şi aparenţele pot avea o anumită importanţă. Miza o reprezintă încrederea pe care instanţele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire publicului. În consecinţă, orice judecător în privinţa căruia există un motiv legitim de temere că acesta nu ar fi imparţial trebuie să se abţină. Rezultă că, pentru a se pronunţa într-o cauză dacă există un temei legitim pentru a se teme de lipsa de imparţialitate a unui judecător, punctul de vedere al părţii implicate este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această temere poate fi considerată justificată în mod obiectiv”, se arată în hotărârea CEDO.

Mai mult, Curtea a observat că toți judecătorii implicați în cazul de la Curtea de Apel București erau clienți personali ai BCR. Aceștia aveau credite restante la banca respectivă. O astfel de situație, potrivit CEDO, ar fi putut să creeze temeri legitime cu privire la imparțialitatea completului de judecată.

Situația judecătorilor analizată de CEDO

Conform deciziei Curții, un judecător aflat în poziția de client particular al unei bănci care este parte într-un proces judecat de el poate fi perceput în mod rezonabil părtinitor. Faptul că datorează bani băncii respective, arată CEDO, îi poate influenţa procesul decizional. Acesta să fie mai înclinat să se pronunţe în favoarea băncii. Iar o asemenea stare de fapt ar pune în pericol integritatea procesului şi ar eroda încrederea publicului în justiţie.

„Prin urmare, Curtea este de părere că situaţia în care toţi membrii completului Curţii de Apel Bucureşti erau clienţi particulari ai băncii care era parte în procesul pe care îl judecau, după ce aceştia au obţinut împrumuturi de la banca respectivă, ar fi putut crea reclamatului temeri legitime că respectivul complet nu va aborda cauza sa cu imparţialitatea necesară”, se arată în decizia CEDO.

Faptul că „judecătoarea C. a participat la pronunţarea unei hotărâri cu privire la un set de proceduri civile aflate în legătură din punct de vedere faptic şi juridic între aceleaşi părţi şi că judecătoarea U. l-a avut ca superior ierarhic pe avocatul BCR, cu toate că avea o relevanţă limitată, a sporit şi mai mult temerile reclamantului că judecătoarele în cauză ar fi lipsite de imparţialitate (a se vedea Wettstein, citată anterior, pct. 48)”, arată CEDO.

Drept urmare, Curtea a decis că România a încălcat dreptul la un proces echitabil și a acordat reclamantului 6.000 euro. Suma reprezintă despăgubiri pentru prejudiciul moral. Alți 3.000 de euro i-au fost acordați pentru cheltuielile de judecată.