EVZ Special
Cum a încercat CEAUŞESCU să atragă personalităţile EXILULUI românesc, dar şi marile AVERI ale acestora
După venirea lui Ceauşescu la puterea, regimul communist a devenit foarte interest de românii din “exil, emigraţie” .
Ceauşescu a cerut o statistică cu românii care trăiua în afara ţării. La 24 februarie 1967, Secţia de Propagandă şi Agitaţie a CC al PCR, Ministerul de Externe şi Ministerul de Interne au întocmit împreună un referat privind situaţia cetăţenilor de naţionalitate română, trăitori în alte ţari.
"Pe teritoriul ţărilor capitaliste se află în prezent cca 620.000 de persoane de naţionalitate română, majoritatea acestora fiind stabilită în Statele Unite şi Canada (circa 450.000), RFG, Franţa, Brazilia şi Argentina", scriau raportorii. Un numar mai redus era indentificat în Austria, Spania, Italia, Anglia, Venezuela, Australia şi Noua Zeelandă. 90% din ei părăsiseră România între anii 1905-1941. Erau amintiţi cei 500.000 de macedo-români aflaţi în nordul Greciei, 90.000 de saşi-români stabiliti in Germania de Vest şi Austria, şi cei 400.000 de evrei-români emigraţi în Israel.
Biroul şi Secretariatul Partidului au dezbătut raportul şi au ajuns la concluzia ca "românilor din afara graniţelor trebuie să li se acorde o mai mare atenţie". Şi avantaje acelora care "acceptă starea de lucruri existentă în România".
Ne puteți urmări și pe Google News
La 7 martie 1967, Comitetul Executiv al CC al PCR se întrunea pentru a analiza activitatea în randul emigraţiei române. Participa toata floarea conducerii de partid în frunte cu Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Draghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdet etc. Chiar de la început, Ceauşescu a atras atenţia asupra multor personalităţi române din emigraţie de care ambasadele nu s-au ocupat. Aceste personalităţi deveniseră obsesia Bucureştiului comunist şi în special a Securităţii.
Listele întocmite de agenţii de la faţa locului, completate cu datele "de acasă", se aflau pe biroul lui Ceauşescu şi acesta cerea, bătând cu pumnul în masă, să fie atrase prin toate mijloacele "personalităţile influente".
Listele cuprindeau sute de nume, intr-adevar stralucite. Unii s-au lasat momiţi, au fost invitaţi în tară, semnau câte o relatare "pozitivă" din sejurul lor românesc, participau la sindrofiile ambasadelor romaneşti, se bucurau când le apărea vreo lucrare la Bucureşti. Totusi, marea intelectualitate românească din exil a rămas, în ansamblul ei, anticomunistă.
La sedinţa amintita s-a vorbit şi despre subvenţii. S-a pomenit de sume de cate 5000 de dolari, plătite în străinatate.
Securitatea îl informa pe Ceauşescu că în Franţa trăiesc scriitorii Emil Cioran, Martha Bibescu, Virgil Constantin Gheorghiu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, fostul ministru şi deputat Grigore Gafencu, actriţa Elvira Popescu, profesorii Bazil Munteanu, Jean Cantacuzino, Gustav Pordea, Emil Turdeanu, Octav Nandris, marele mason Marcel Schapira, criticul de artă Ionel Jianu, istoricul Neagu Djuvara, avocatul Leonid Mămăligă (înfiinţase în locuinta sa din Paris un cenaclu literar la care au participat nu numai scriitori din emigraţie, ci şi oameni de cultură români - turişti în Franta), pictorii Magdalena Radulescu, Natalia Dumitrescu, Alex Istrati, fostul ministru de Interne Nicolae Penescu, inginerii si oamenii de afaceri Ion Brătianu, Petre Carp, Alfred Fishler, dirijorii Marius Constant şi Traian Popescu, muzicologul Antoine Golea, colecţionarul de artă Gheorghe Raut, Mihai Sturza (functionar la Ministerul de Externe), industriasul Hugo Ramniceanu (copropietar al firmei Valmon, importa anual produse textile romanesti de cca doua milioane de dolari), Gavril Brola (director general al firmei "Generale Thermique", autor de invenţii şi de cărţi de specialitate), ziaristul Martin Economu (proprietar al ziarului "Le Petrole"), Michel Fagadau (director al Teatrului "Gaite-Montparnasse), regizorul de filme documentare Paul Barbaneagra, Alfred Fischler (presedintele firmei "Compagnie europeene de cereales"), Alexandru Theodorescu (mare actionar la bănci elveţiene şi americane, propietar al unei colecţii valoroase de artă).
În Italia trăiau industriasul Constantin Dragan, dirijorul Sergiu Celibidache, pictorul Eugen Dragutescu, scriitorul Dan Petrasincu; in Spania profesorul Alexandru Cioranescu, ziaristul Pamfil Seicaru, scriitorul Horia Vintila, fostul sef al Miscarii Legionare si prim-ministru al "guvernului-fantoma" romanesc de la Viena Horia Sima; in Statele Unite - profesorul Mircea Eliade, fostul ministru de Externe Constantin Visoianu, biochimistul laureat al Premiului Nobel George Palade, fostul ambasador Alexandru Cretzianu, fostul prim-ministru generalul Nicolae Radescu, profesorul de fizica atomica Mihai Fotino, istoricul Stefan Fischer-Galati, fostul sef legionar preotul Viorel Trifa, inginerul Nicolae Dates (proprietarul a trei fabrici de produse chimice cu capital de milioane de dolari), dirijorul Ionel Perlea; in Anglia - publicistul Miron Grindea, omul de afaceri Ion Ratiu, dirijorul Constantin Silvestri, profesorul Barbu Zevedei, fostul ambasador Victor Tilea, bancherul Dinu Laponte, industriasul Mihai Carciog; omul de afaceri Beza; in Argentina - Alina Laplasa, fiica savantului Nicolae Iorga, in Brazilia - profesorul in aviatie Francu Mateescu; in Canada - ziaristul Aron Bolca; in Germania - inginerul Dinu Baciu (Siemens), scriitorul Petru Dumitriu, comedianul Mircea Crisan, poetul si profesorul Horia Stamatu, profesorul Eugen Coseriu; in Noua Zeelenda - Dumitru Voulgaris (proprietarul reastaurantului "Parisienne); in Venezuela - industriasul Ion Radulescu, inginerii Paul Constantino si Ion Trifu; in Uruguai - scriitorul Eugen Relgis; in Australia - scriitorul Lucian Boz, inginerul Petre Rocka s.a
Fiecare nume avea dosarul sau si se afla in "lucru". O atentie majora s-a acordat, de pilda, lui Alexandru Theodorescu, posesorul unei averi uriase. Nu avea copii, era foarte batran, coresponda cu o sora de la Bucuresti. Atat sorei, cat si fiului acesteia, li s-au permis lungi sejururi la Paris. Toate eforturile puteau fi benefice, era vorba doar de un testament uluitor care lasa mostenire sute de milioane de dolari.
Recomandările noastre
