Avocatul Maciej Szpunar consideră că un serviciu care constă în punerea în legătură directă, prin intermediul unei aplicații electronice, a clienților și a șoferilor de taxi reprezintă un serviciu al societății informaționale, pentru că nu este indisociabil legat de serviciul de transport în regim de taxi, astfel încât nu constituie o parte integrantă a acestuia, informează profit.ro.

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a hotărât, în decembrie 2017, că pot asigura transport în regim taxi doar transportatorii cu servicii de dispecerat. Hotărârea CGMB a fost însă suspendată de instanță la solicitarea Star Taxi.

S.C. Star Taxi App SRL, o societate cu sediul în București (România), operează o aplicație pentru smartphone care pune în legătură directă utilizatorii serviciilor de taxi cu șoferii de taxi. Această aplicație permite să se efectueze o căutare în urma căreia apare o listă a șoferilor de taxi disponibili pentru efectuarea unei curse. Astfel, clientul este liber să aleagă un anumit șofer. Această societate nu transmite comenzile șoferilor de taxi și nu stabilește prețul cursei, care este plătit direct șoferului, la finalul acesteia.

Tribunalul București a sesizat, în decembrie 2018, la cererea Star Taxi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru a verifica dacă este conformă cu dreptul european hotărârea Primăriei București de a interzice funcționarea unor aplicații agregatoare de taximetrie precum Star Taxi sau Clever Taxi.

Ce le pregătește Firea taximetriștilor. Schimbările sunt radicale și vin cu amenzi uriașe

„Hotărârea Consiliului General prin care au fost interzise aplicațiile de taxi rămâne suspendată! Primăria Doamnei Firea va ajunge în fața Curții Uniunii Europene, unde va fi analizată politica nelegală a municipalității în materie de taximetrie”, spunea, la data repscetivă, Cristian Băcanu, avocat la MDM Legal, reprezentantul Star Taxi în instanță.

Taxiurile bucureștene adevărate sicrie pe roți. Viața clienților este într-un adevărat pericol!

Argumentul avocatului, după cum reiese din sesizarea CJUE, este că aplicația Star Taxi nu reprezintă un serviciu de taximetrie, ci un serviciu prin care sunt puși în legătură clienții și șoferii de taxi. Astfel, nu ar fi aplicabilă decizia CJUE în speța Uber, care a stabilit că în cazul ridesharing este vorba de servicii de transport, nu doar IT.

Acum, avocatul Maciej Szpunar observă, mai întâi, că serviciul propus de Star Taxi App corespunde definiției serviciului societății informaționale din Directiva privind comerțul electronic întrucât acest serviciu este furnizat în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui beneficiar de servicii. Totuși, avocatul amintește că, potrivit jurisprudenței Curții, se poate considera că un serviciu nu se încadrează în noțiunea de „serviciu al societății informaționale” chiar dacă prezintă caracteristicile cuprinse în definiție.

Evaluând situația societății Star Taxi App, avocatul a notat că aceasta nu trebuie să recruteze șoferii de taxi și nu exercită un control și nici o influență determinantă asupra condițiilor de prestare a serviciilor de transport de către șoferii de taxi. Spre deosebire de alte servicii similare, precum Uber, serviciul prestat de Star Taxi App se adaugă la un serviciu de transport în regim de taxi deja existent și organizat. Astfel, consideră avocatul, rolul Star Taxi App se limitează astfel la cel al unui prestator extern al unui serviciu accesoriu, util, dar neesențial pentru eficiența serviciului principal, care este cel de transport.

Apărătorul conchide, mai întâi, că un serviciu care constă în punerea în legătură directă, prin intermediul unei aplicații electronice, a clienților și a șoferilor de taxi reprezintă un serviciu al societății informaționale atunci când acest serviciu nu este indisociabil legat de serviciul de transport în regim de taxi, astfel încât nu constituie o parte integrantă a acestuia. Mai apoi, Directiva privind comerțul electronic nu se opune aplicării în cazul unui furnizor de servicii ale societății informaționale a unui regim de autorizare aplicabil furnizorilor de servicii echivalente din punct de vedere economic care nu constituie servicii ale societății informaționale.