Protestele din Minsk din ultimele săptămâni arată că problemele din Belarus sunt departe de a fi rezolvate. Mai devreme sau mai târziu, epoca Lukașenko se va încheia iar țara care are graniță și cu Uniunea Europeană și cu Rusia va trebui să ia o decizie privind direcția de urmat. În ciuda aparentei coalizări a întregii societăți împotriva lui Lukașenko, opțiunile de politică externă sunt în realitate mult mai nuanțate.
Belarusul a avut în mod tradițional o atitudine favorabilă față de Rusia. În prezent însă, atitudinile filo-ruse sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Mai puțin de 50% din populație își dorește o integrare mai accentuată cu Rusia și doar 3,7 susțin varianta ca Belarusul să devină parte a Federației Ruse.
Cu toate acestea, un procent impresionant, de peste 76%, susține că relațiile cu vecinul de la răsărit trebuie să fie prietenoase și 43% spun că este mai bine pentru Belarus să păstreze legături mai strânse cu Rusia decât cu Uniunea Europeană.
Doar 32% dintre cetățenii Belarusului consideră că viața lor ar fi mai bună dacă țara ar intra într-un parteneriat cu Uniunea Europeană. Însă trendul este crescător, fiind alimentat de credibilitatea ridicată de care se bucură UE. Astfel, 89% dintre belaruși au o imagine pozitivă sau neutră față de Uniune și 51% au încredere în aceasta.
Ne puteți urmări și pe Google News
Oricum, pentru Belarus, un parteneriat cu Uniunea Europeană nu înseamnă începerea discuțiilor de aderare, pentru că oricum statele membre UE au închis deocamdată perspectiva extinderii. Mai degrabă, ar fi vorba despre o relație similară celei pe care o au Ucraina și Georgia, adică un acord de asociere, cu beneficii economice și cu un regim mai simplu de obținere a vizelor.
Între cele două curente, filo-rus și, respectiv, filo-european, există însă și un al treilea: cel naționalist. El este îmbrățișat de o minoritate educată care s-a manifestat până acum prin promovarea utilizării limbii belaruse. În urma referendumul din 1995, limba rusă a fost declarată a doua limbă oficială. Cu toate acestea un procent de 50-60% din populație are ca limbă maternă limba belarusă, restul considerând ambele limbi ca limbi materne.
Pe lângă cele trei direcții, există și o a patra, și anume, ca Belarusul ar putea să rămână în continuare în epoca Lukașenko. Acest scenariu ar presupune ca liderul de la Minsk să accepte să renunțe la o parte din putere sau să impună un apropiat la conducere, permițând o ușoară democratizare a regimului.
În fond, așa cum reiese din sondaje, peste 60% dintre belarușii sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, de scăderea veniturilor și de șomaj. Oricine ar putea garanta în mod credibil că nu se vor închide fabricile și că pensiile și salariile nu vor scădea, are șanse să câștige susținerea în Belarus, indiferent de opțiunile de politică externă pe carele îmbrățișează.
Recomandările noastre
