Postul Paştelui este perceput ca fiind o etapă de curăţare spirituală, dar şi o adevărată detoxifiere a organismului, care, conform nutriţionistei Adina Rusu, trebuie tratată cu multă atenţie pentru a nu crea dezechilibre alimentare.

Ce să mănânci în post şi ce să nu mănânci? O nutriţionistă de top are toate răspunsurile. Adina Rusu susţine că trebuie să consumăm cât mai multe alimente integrale şi cât mai diversificate.

La fel de importantă este evitarea produselor ultraprocesate, dar şi o bună organizare a meselor pe tot parcursul zilei.

Într-un interviu pentru Agerpre, nutriţionista a declarat că introducerea alimentelor ultraprocesate în alimentaţia de post poate contrabalansa toate beneficiile pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic. Acest aspect a fost confirmat de cercetările ştiinţifice recente.

„Încadrându-se în tiparul alimentaţiei vegetariene, postul este perceput ca fiind nu doar o etapă de curăţare spirituală, ci şi o adevărată detoxifiere a organismului.

Ce să mănânci în post şi ce să nu mănânci?

În teorie, această percepţie nu este departe de adevăr, alimentaţia vegetariană, împreună cu efectele pe care activitatea religioasă le poate induce asupra psihicului, putându-se constitui într-o adevărată resetare a organismului.

În mod tradiţional, postul Paştelui era caracterizat prin creşterea consumului de vegetale specifice primăverii, cu multe salate şi mâncăruri pe bază de urzici, leurdă sau spanac, adevărate cocktail-uri de fitonutrienţi.

În ultimii ani însă, alimentaţia modernă a înlocuit parţial aceste alimente extrem de benefice pentru organism cu produse speciale vegane sau de post, cum ar fi salamul vegan, brânza de post sau burgerul pe bază de tofu.

Introducerea alimentelor ultra procesate în alimentaţia de post poate contrabalansa toate beneficiile pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic, aspect confirmat de cercetări ştiinţifice recente”, a spus nutriţionista.

Astfel, eliminarea produselor de origine animală din alimentaţie pentru o perioadă scurtă de timp este importantă. Ea poate contribui la scăderea aportului de grăsimi saturate şi de tip trans, nocive pentru organismul uman.

Creşterea consumului de alimente de origine vegetală

„Mai mult, creşterea consumului de alimente de origine vegetală reprezintă pentru organism suplimentarea aportului de fibre, cu numeroase implicaţii pozitive.

Astfel, cercetările ştiinţifice au arătat că postul religios are ca efect scăderea nivelului LDL - colesterolului seric, aşa-numitul colesterol rău, scăzând astfel riscul de ateroscleroză.

Aportul corespunzător de fibre alimentare are rol şi în menţinerea echilibrului florei intestinale şi a sănătăţii colonului, ajutând şi la reglarea tranzitului intestinal. Mai mult, consumul unei cantităţi optime de fibre alimentare este asociat cu scăderea riscului de boli cardiovasculare, de diabet şi chiar de cancer.

Fiind urmat pe o perioadă determinată de timp, postul religios nu are influenţe majore asupra nivelului celor mai mulţi micronutrienţi, putându-se constata creşteri semnificative doar în cazul aportului de magneziu şi de folat.

Puţinele studii realizate în acest sens au confirmat şi creşterea nivelului de antioxidanţi din organism, urmare a perioadei de post religios, contribuind astfel la scăderea stresului oxidativ”, a completat Adina Rusu.

Pericole care pot apărea în timpul postului religios

Unul dintre pericolele care pot apărea în timpul postului religios? „Consumul excesiv de alimente bogate în zahăr şi amidon poate conduce la o dezechilibrare a apetitului, la mărirea considerabilă a porţiilor de alimente şi la creşterea în greutate.

De asemenea, cercetările ştiinţifice au arătat că, după o perioadă de post, poate apărea în organism scăderea nivelului de riboflavină (vitamina B2) şi de calciu.”

Astfel, pentru a nu avea o creştere în greutate sau anumite deficienţe nutriţionale la finalul postului, trebuie să avem în vedere câteva reguli simple. Acestea stau la baza unei alimentaţii sănătoase. „Astfel, şi în perioada postului, este foarte important să avem o disciplină a meselor, astfel încât să ne putem ţine apetitul sub control.

Distanţa foarte mare dintre mese poate duce la variaţii foarte mari ale glicemiei şi la creşterea apetitului, făcându-ne să controlăm tot mai greu ce şi cât mâncăm.

Să includem surse vegetale de proteine cât mai variate

De asemenea, este important să includem în alimentaţia noastră surse vegetale de proteine cât mai variate, cum ar fi hrişcă, năut, fasole, linte, tofu, quinoa sau nuci.

Spre deosebire de alimentele de origine animală, care conţin proteine complete, proteinele din plante sunt incomplete. Astfel, pentru a obţine toţi aminoacizii esenţiali trebuie să includem în meniul nostru surse vegetale diferite de proteine; cu alte cuvinte, să avem o alimentaţie cât mai diversificată.

Consumul nucilor, seminţelor şi al uleiurilor sănătoase contribuie atât la reglarea apetitului, cât şi la asigurarea unui aport corespunzător de grăsimi sănătoase. Uleiul de măsline, de exemplu, pe lângă numeroase alte beneficii, este bogat în lipoproteine cu densitate mare (HDL), care contribuie la creşterea în organism a nivelului HDL - colesterol, colesterolul bun, scăzând riscul apariţiei plăcilor de aterom pe vasele sanguine”, a completat Adina Rusu.

Evitarea apariţiei deficitului de vitamina B2

Pentru a evita apariţia unui deficit de vitamina B2, nutriţionista recomandă să includem în alimentaţie surse precum quinoa, ciuperci, avocado şi migdale. De asemenea, pentru a combate apariţia deficitului de calciu, se pot consuma alimente fortificate. Printre ele se numără laptele vegetal fortificat cu calciu şi vitamina D, care ajută absorbţia acestui mineral.

La rândul său, spanacul conţine cantităţi însemnate de calciu şi are în compoziţie şi acid oxalic. Acesta are rolul de a lega calciul şi împiedică absorbţia acestuia în organism, în proporţie de 95%.

În post există şi alimente care ar trebui să fie consumate cu moderaţie sau chiar evitate. „Este vorba despre unele produse speciale de post, multe dintre ele încadrându-se perfect în categoria alimentelor junk food, având valoare nutriţională mică, fiind bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr şi sare.

Mare atenţie la dulciurile de post!

Astfel, dulciurile de post, cum ar fi îngheţata de post, biscuiţii de post, napolitanele de post şi multe altele conţin la fel de mult zahăr şi grăsimi ca dulciurile obişnuite din comerţ, fără a aduce vitamine şi minerale.

De asemenea, îndulcitorii vegani - precum melasa, siropul de arţar sau cel de agave - reprezintă tot zahăr adăugat, care, consumat în cantităţi crescute, contribuie la creşterea riscului de boli vasculare şi de obezitate.

În cazul laptelui vegetal, trebuie să evităm produsele care au zahăr adăugat, acestea fiind uşor de identificat urmărind lista de ingrediente de pe etichetă. Brânzeturile vegetale pot reprezenta o alegere nesănătoasă întrucât uleiul de cocos reprezintă sursa cea mai frecventă de grăsimi din compoziţia acestora.

Evitaţi uleiul de cocos

Motivul principal este că brânzeturile trebuie să fie solide la temperatura camerei şi, cu excepţia uleiului de palmier care este tot solid, celelalte uleiuri vegetale sunt lichide. Uleiul de cocos este însă foarte bogat în grăsimi saturate, chiar mai bogat decât grăsimile animale.

La rândul lor, aceste grăsimi saturate contribuie la creşterea nivelului de LDL - colesterol din organism, acel tip de colesterol responsabil pentru formarea plăcilor de aterom de pe vasele sanguine. Aceste grăsimi saturate reprezintă motivul principal pentru care nici iaurtul de cocos nu ar trebui să fie consumat prea des sau în cantitate prea mare”, a mai spus Adina Rusu, conform Agerpres.

Nutriţionista a precizat că batoanele proteice vegane şi înlocuitoarele vegane de carne pot avea în compoziţie atât grăsimi nesănătoase, cât şi zahăr: „Dacă totuşi optăm pentru astfel de produse de post, trebuie să le alegem pe cele care nu conţin ulei de cocos sau de palmier, zahăr sau sare în cantitate mare, pentru alimente a căror listă de ingrediente începe cu surse vegetale de proteine cum ar fi fasolea, lintea, năutul sau soia şi nu doar cu extracte proteice din aceste plante.

Astfel, pentru a obţine beneficii maxime în urma postului, nu doar pentru minte şi spirit, ci şi pentru organismul nostru, trebuie să consumăm cât mai multe alimente integrale, cât mai diversificate, să evităm produsele ultraprocesate şi să avem o cât mai bună organizare a meselor pe tot parcursul zilei.”