Ce să faci ca să primești al 13-lea salariu lunar

Ce să faci ca să primești al 13-lea salariu lunar

Unul dintre cele mai dinamice sectoare de activitate își răsplătește angajații cu bonusuri de performanță, salarii în plus și prime de fidelitate. De multe ori acestea ajung să depășească salariile lunare care nu sunt nici ele mici

50 de companii din IT au făcut obiectul unui studio dezvoltat de AIMS Salary Map IT editia 2015. Potrivit acestuia, companii din Timișoara, Cluj, Brașov, Sibiu și Craiova, companii care numără împreună peste 7.200 de angajați din domeniu au declarat că vor opera creșteri salariale și anul acesta.

Criteriul după care se va face această majorare nu este vechimea în firmă, ci performanța în peste 90% din cazuri. Creșterea salarială ar urma să fie de circa 9%.

În peste 72% din companiile care au luat parte la studiu patronii au declarat că vor acorda bonusuri de performanță care se vor adăuga la salariul fix, iar o treime că vor oferi al 13-lea salariu lunar și nu doar la finalul anului, în perioada sărbătorilor. Practica celui de-al 13-lea salariu lunar este o practică introdusă în anii 2000 de firmele germane. În Vestul țării, o practică tot mai întâlnită în companii este cea a acordării primei de loialitate. Astfel, pentru angajații care stau în firmă mai mult de 5 ani această primă care se acordă o singură dată în sumă fixă poate ajunge la 6.500 de lei brut, iar pentru angajații cu 10 ani vechime peste 14.000 de lei brut.

Una din explicațiile pentru care practica tinde să se generalizeze este lupta firmelor pentru a-I reține pe angajații seniori într-o piață în care recrutarea agresivă de personal de către firmele concurente devine o problemă. Alte beneficii acordate sunt mașini de serviciu pentru echipa de management sau pentru cei care trebuie să facă deplasări în țară.

O situație specifică industriei IT este preocuparea angajatorilor pentru sănătatea salariaților. Nouă angajatoiri din 10 oferă servicii medicale suplimentare celor obișnuite: abonamente la clinici private (60%), asigurări private de sănătate (30%). Totodată, multe din firme plătesc contribuțiile la pensii private. În 2015, 24% din participanții la studiul AIMS au declarat că acordă acest beneficiu, o cifră mai mare decât cea din 2014.

Industria IT este în creștere în România și acest trend se resimte în ceea ce privește “globalizarea” pieței de forță de muncă. Tot mai multe firme din domeniu ajung să își caute viitorii angajați în alte orașe - fapt evidențiat în studiul AIMS - peste jumătate din companiile respondente au declarat că au strategii de relocare și oferă prime speciale de relocare pentru angajații din alte regiuni. Această abordare mai proactivă a procesului de recrutare are efecte interesante, deoarece duce la o anumită uniformizare a pieței salariale din mediul R&D din România. Dacă la începutul anilor 2000 salariile din Craiova sau Iași erau semnificativ sub media din Capitală, sau din chiar din vestul României, această diferență a scăzut în ultimii ani, afirmă Șerban Mrejeriu, coordonator de proiect.

Firmele de R&D din România investesc bani buni în dezvoltarea profesională a angajaților. Majoritatea covârșitoare a participanților la studiul AIMS Salary Map IT 2015 (mai precis 98% din companiile participante) au declarat că au bugete de training. În medie, conform rezultatelor studiului, fiecare angajat din R&D petrece între 32 de ore anual (pentru companiile din Cluj) și 42 de ore anual (pentru companiile din Timisoara) în sala de curs.

De asemenea, angajaților li se permite un program de muncă cu ore flexibile (90% din participanți au introdus programul flexitime - angajații neavând oră fixă de venit la birou), iar peste jumătate din companiile respondente au declarat că le permit angajaților să muncească de acasă cel puțin o zi pe săptămână.