Ce s-a întâmplat în spital înainte de moartea Rodicăi Stănoiu: A trebuit să chemăm paza

Ce s-a întâmplat în spital înainte de moartea Rodicăi Stănoiu: A trebuit să chemăm pazaRodica Stănoiu. Sursă foto: Captură video

Internarea Rodicăi Stănoiu într-un spital de psihiatrie din Capitală a fost însoțită de o atmosferă greu de descris chiar și pentru personalul medical obișnuit cu situații-limită. În locul liniștii necesare unui pacient aflat într-o stare fragilă, holurile secției au devenit, timp de mai multe zile, spațiul unor confruntări deschise între persoane apropiate fostului ministru al Justiției. O asistentă care a lucrat direct în pavilionul unde era internată Stănoiu a acceptat să povestească pentru România TV, sub protecția anonimatului, cum au arătat acele zile. Mărturia ei scoate la iveală episoade tensionate, presiuni neobișnuite și intervenții care au depășit cadrul medical.

Ce s-a întâmplat în spital înainte de moartea Rodicăi Stănoiu: A trebuit să chemăm paza

Potrivit asistentei, conflictele nu erau discrete și nici ocazionale. Grupuri diferite de persoane veneau, plecau, reveneau și refuzau să respecte regulile secției. Tonul discuțiilor creștea rapid, iar disputele ajungeau pe holuri, în fața altor pacienți și cadre medicale.

„Erau conflicte aici… unii ajunseseră să se bălăcărească pe hol…unii nu vroiau să plece, alții vroiau să rămână…doamna ministru era la mijloc…”

Situația a devenit atât de tensionată încât personalul nu a mai putut gestiona lucrurile doar prin avertismente verbale. În cele din urmă, asistenta spune că a fost necesară intervenția pazei spitalului, cu amenințarea evacuării.

„Da, au fost situații cumva jenante! A trebuit să chemăm paza! I-am amenințat că dacă nu pleacă trebuie să-i evacuăm! Erau niște tabere dezlănțuite!”

S-au făcut presiuni directe asupra medicilor

Relatarea capătă accente extrem de grave prin modul în care asistenta descrie comportamentul celor implicați, vorbind despre o atitudine de superioritate și despre impresia că regulile nu li se aplică tuturor în mod egal. Potrivit acesteia, unii ar fi invocat funcții, relații și influență pentru a-și impune voința, într-un context deja tensionat, ajungând să trateze situația cu dispreț:

„Ei s-or fi gândit că aici, la nebuni, e voie!”. Mai mult, asistenta susține că anumite persoane s-ar fi prezentat drept procurori sau foști procurori și ar fi încercat să exercite presiuni directe asupra personalului medical pentru a forța luarea unor decizii: „Că li se permite, da… Și tot felul de procurori, ex-procurori care băteau cu pumnul în masă s-o internăm, s-o internă, s-o…”.

Întrebată dacă intervențiile au venit dintr-o singură direcție, asistenta respinge ferm această variantă și descrie un context mult mai complex, în care ambele tabere implicate în conflict ar fi încercat să-și impună punctul de vedere. Din relatarea sa reiese că fiecare parte a apelat la toate pârghiile de influență pe care le avea la dispoziție, escaladând situația până la ceea ce ea numește „artileria grea”. Dialogul surprinde clar percepția asupra intensității acestor demersuri: „– Deci au intervenit fiecare din cele două tabere… a folosit artileria grea! – Artileria grea!”.

Pentru personalul medical, acest tip de presiune constantă a creat un climat extrem de dificil, în care actul profesional era pus sub semnul întrebării, iar deciziile medicale riscau să fie influențate din exterior. Asistenta vorbește deschis despre existența unor presiuni reale, resimțite direct în activitatea zilnică, confirmând fără echivoc situația: „– S-a vorbit și de presiuni! Deci practic astea erau presiunile?! – Au fost! Au fost presiuni! Da.”

Dosarul PNRR. Fapte de curupție la o instituție din România. Descoperirile autorităților

Spitalul Obregia. Sursa foto: Arhiva EVZ

„Ulii” în jurul unei femei foarte în vârstă

Asistenta spune că imaginea generală a fost una apăsătoare, greu de acceptat pentru cineva care vede zilnic suferință umană. În loc de grijă și discreție, a observat interese și calcule.

„Un peisaj cumva trist pentru un om de 80 și ceva de ani… e adevărat, cu multe lucruri adunate de-a lungul vieții pentru că au fost și dumneaei și soțul au fost oameni importanți în țara asta și erau niște ulii care gravitau, așa, în jurul dumneaei! TC 06.10…TC 06.16 Știu că era vorba de o miză financiară importantă!”

Rodica Stănoiu fusese transferată la spitalul de psihiatrie la sfârșitul lunii octombrie. Pe 3 decembrie 2025, fostul ministru al Justiției a murit, iar evenimentul a declanșat o anchetă penală. Procurorii au deschis un dosar pentru a stabili circumstanțele decesului, iar trupul neînsuflețit a fost deshumat la doar câteva zile după înmormântare.

Numele Rodicăi Stănoiu, folosit într-o schemă online

O presupusă platformă de investiții, care promite câștiguri spectaculoase, de sute de ori mai mari decât sumele depuse, folosește abuziv numele fostului ministru al Justiției, Rodica Stănoiu, pentru a-și construi credibilitatea. Schema exploatează o veche controversă legată de averea acesteia și insinuează că milioane de lei ar fi fost obținute prin investiții realizate pe respectiva platformă, încercând să inducă ideea unui succes garantat și ușor de replicat pentru orice utilizator atras de promisiunile financiare.

În spatele acestui mecanism se află, însă, practici cu caracter infracțional, avertizează procurorul Adrian Radu, șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov. Potrivit acestuia, astfel de platforme urmăresc în realitate să obțină acces la date personale și bancare, folosind narațiuni fabricate pentru a convinge victimele să ofere informații sensibile. Odată atrași în schemă, cei care cred că investesc ajung, de fapt, să faciliteze fraude financiare și furturi de identitate.

Pentru a părea autentică, înșelătoria este ambalată sub forma unui articol aparent jurnalistic, distribuit pe rețelele de socializare și prezentat ca fiind publicat de Libertatea, deși nu are nicio legătură cu publicația reală. Materialul fals include imagini din cariera politică a Rodicăi Stănoiu, alături de figuri cunoscute, și susține că o tehnologie bazată pe inteligență artificială i-ar fi adus acesteia milioane de lei, bani pe care i-ar fi păstrat în conturi. Pentru a întări iluzia, este prezentat și un așa-zis document bancar, cu greșeli evidente și o grafică îndoielnică, folosit ca dovadă falsă a unor câștiguri inexistente.

2
10