Într-o Europă care se confruntă cu noua pandemie de coronavirus, cererile de azil politic au scăzut și în anul 2020, fenomen confirmat de datele privind First-time asylum applicants, adică persoanele care solicită pentru prima dată protecție internațională cancelariilor europene, date publicate zilele trecute de institutul european de statistică, Eurostat Cu alte cuvinte, imigrația a suferit şi ea de efectele pandemiei.

Pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat anul trecut, Infodata a calculat media cererilor prezentate în perioada de cinci ani dintre 2015 și 2019, după care  a comparat-o cu numărul cererilor înregistrate anul trecut, calculând modificarea procentuală şi constatand, în final că în 20 din cele 27 de țări ale Uniunii Europene a existat o scădere a cererilor de azil politic.

Vorbim, desigur, despre valori procentuale. Concret, se observă, de exemplu, că România, care este națiunea care a înregistrat cea mai mare creștere a imigrației ce trece prin canalele azilului politic, a trecut de fapt de la o medie de puțin peste 2.000 de cereri pe an, la 6.000. O creștere semnificativă în termeni procentuali, dar care continuă să plaseze Bucureștiul departe de Berlin, unde anul trecut s-au înregistrat 102 mii de cereri de protecție internațională.

Ministerul de Externe italian a primit 21 de mii de cereri, în timp ce, în medie, în ultimii cinci ani a gestionat 84 de mii pe an. (Rador)

https://www.infodata.ilsole24ore.com/2021/03/29/gli-effetti-della-pandemia-sullimmigrazione/