Evenimentul Zilei > Justitie > Ce i s-a întâmplat la Timișoara procurorului predestinat să tot redeschidă Dosarul Revoluției
Ce i s-a întâmplat la Timișoara procurorului predestinat să tot redeschidă Dosarul Revoluției

Ce i s-a întâmplat la Timișoara procurorului predestinat să tot redeschidă Dosarul Revoluției

„Procurorul General Bogdan Licu a salvat Dosarul Revoluției” stă scris pe o pancartă situată în centrul Timișoarei la 30 de ani de la revolta timișorenilor împotriva regimului comunist.

Revoluționarii au vrut prin aceast mesaj să atragă atenția că Procurorul General interimar Bogdan Licu este cel care a redeschis, de câte ori a fost la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Dosarul Revoluției.

Ultima data s-a întâmplat luna trecută, când a încercat să repare uriașa nedreptate a Secției Militare a Parchetului General, condusă de generalul-magistrat Gheorghe Coșneanu, care a clasat toate dosarele crimelor comise din 16 până în 22 decembrie 1989.

„Tot acest rechizitoriu este, din pacate, și o spun cu un mare regret, o farsă judiciară”, ne declara în septembrie președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș.

El spunea despre Procurorului General interimar Bogdan Licu că este probabil omul predestinat să redeschidă ciclic Dosarele Revoluției. ”Adică să repare prostia făcută conștient de colegii de la Secția Parchetelor Militare. Procurorul General Interimar de atunci (2015 – n.red.), Bogdan Licu, a rechemat dosarul care se afla în instanță pentru că peste 250 de urmași atacaseră la ICCJ rezoluția procurorilor militari de caz, asumându-și redeschiderea, ulterior confirmată de ICCJ”.

Dosarul Revoluţiei a fost redeschis prima data de procurorul general interimar Bogdan Licu pe 5 aprilie 2016. Decizia a fost primită cu bucurie de sute de eroi ai Revoluţiei şi de familiile victimelor care-şi căutau de 26 de ani dreptatea, prin instanţe.

 Netemeinică şi nelegală! Aşa considera procurorul general interimar decizia de clasare a Dosarului Revoluţiei, luată de procurorii militari, în toamna lui 2015.

Bogdan Licu, procurorul general interimar, în aprilie 2016: „Am constatat astfel că procurorii, deşi au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat importante informaţii furnizate de acestea, dar nici informaţii furnizate de numeroasele lucrări care se referă la aceste evenimente, în multe din aceste cărţi, jurnale, rapoarte, monografii, fiind prezentate documente şi mărturii extrem de importante în economia anchetei. Procurorii nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza raportului Comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989. Deşi Serviciul Român de Informaţii a întocmit un document amplu referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală”.

Din modul în care au fost conduse cercetările se vede că nu a existat o preocupare pentru stabilirea adevărului privind evenimentele din 17-30 decembrie 1989. În cele mai multe dintre cazurile de deces al unor persoane nu s-au făcut autopsii, a mai constatat Bogdan Licu.

Decizia de clasare a fost contestată de rudele victimelor şi a stârnit chiar revolte.

Deși există multiple decizii CEDO, vorbim de acum de sute de cazuri, care spun clar că statul român este obligat și după 30 de ani să continue investigațiile și să stabilească vinovații și să dea satisfacție victimelor și națiunii române, pentru că este vorba de cel mai important eveniment din istoria recentă a României, procurorii militari își permit să batjocorească clasând toate faptele din perioada 16-22 decembrie.

„Nu știu de ce nu 14 decembrie, pentru că plângerea noastră e cu acea dată, deoarece noi nu am uitat Iașiul. Deci, toți criminalii au fost scutiți de vină, iar victimele care nu au fost puține, au fost în jur de 2000 de reținuți la București și Timișoara, câteva sute de morți și câteva sute de răniți. Pentru toate aceste victime, procurorii au indicat să se adreseze instanțelor civile pentru a obține daune materiale și morale. Împotriva deciziei CEDO care spune cu totul și cu totul altceva”, mai spune revoltat Teodor Mărieș.

Împotriva deciziilor CEDO, pe 28 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorului general interimar, Bogdan Licu, de redeschidere a urmăririi penale faţă de Petre Roman în dosarul Revoluţiei.

„Menţine soluţiile de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de Roman Petre (fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi prim-ministru al Guvernului României) şi Teodor Brateş (fost redactor-şef la Televiziunea Română) cu privire la infracţiunile contra umanităţii (…) din Codul penal, precum şi soluţia de clasare cu privire la infracţiunile de omor, prevăzută de art. 188 din Codul penal, omor calificat, prevăzută de art. 189 lit. a) şi f) din Codul penal, genocid, prevăzută de art. 438 alin. 1 lit. a) şi b) şi alin. 2 din Codul penal, infracţiuni contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, prevăzută de art. 442 alin. 1 lit. b) din Codul penal şi utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă, prevăzută de art. 443 alin. 1 lit. b) şi c) din Codul penal şi art. 445 din Codul penal. Definitivă”, se arată în minuta deciziei.

Pe 21 octombrie, procurorul general interimar Bogdan Licu a infirmat soluţia de clasare dispusă în luna aprilie de procurorii militari faţă de Petre Roman în dosarul Revoluţiei şi a cerut instanţei redeschiderea urmăririi penale pe numele fostului premier pentru infracţiuni contra umanităţii.

În luna aprilie, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Procurorii anunţau atunci că au dispus clasarea dosarului „Revoluţiei din decembrie 1989” în privinţa fostului dictator Nicolae Ceauşescu, fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Atanasie Stănculescu şi a lui Silviu Brucan, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Vasile Milea, Nicolae Militaru.

Anchetatorii susţineau că au dispus clasarea pentru mai multe motive: decesul persoanelor cercetate, nu sunt probe concludente sau există autoritate de lucru judecat.

Cu privire la conduitele lui Petre Roman, Teodor Brateş şi Ioan Toma – fost ministru al Tineretului s-a dispus clasarea deoarece „în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 din Cp”.