Românii apreciază în proporție de peste 60% că măsurile adoptate de Guvern în criza provocată de pandemia Covid-19 sunt bune sau foarte bune, arată o cercetare sociologică IRES. Pe de altă parte, 6 din 10 români sunt de părere că autoritățile au ascuns informații cu privire la pandemie..

Peste două treimi dintre participanții la studiul IRES apreciază că măsurile propuse de Guvernul României în criza provocată de pandemia de COVID – 19 sunt bune și foarte bune. 6 din 10 respondenți cred că măsurile luate de Guvern pe durata pandemiei de COVID – 19 vor avea efecte  pozitive asupra sănătății populației, dar și asupra digitalizării serviciilor publice și doar 21% cred că măsurile vor avea un impact pozitiv asupra economiei.

Peste jumătate dintre persoanele chestionate dezaprobă o eventuală reducere a salariilor bugetarilor cu 25%. Cei mai mulți oponenți provin din rândurile susținătorilor PSD, în vreme ce votanții Alianței USR+PLUS susțin o asemenea măsură.

Votanții PSD cred într-o proporție mai ridicată decât votanții altor partide în impactul pozitiv al măsurilor guvernamentale asupra economiei, iar cei ai Alianței USR+PLUS cred într-o proporție ridicată în impactul pozitiv al măsurilor asupra digitalizării serviciilor publice și asupra sănătății populației.

Românii cred că Guvernul a ascuns informații

6 din 10 români cred că Guvernul a ascuns informații cu privire la pandemie.

Opt români din zece sunt de acord cu prelungirea stării de urgență pentru încă o lună, măsura fiind cunoscută de peste 90% dintre repondenți. Măsura este apreciată în special de votanții PNL și ai Alianței USR+PLUS.

În proporție de 95%, participantii la cercetare cred că instituirea obligativității purtării măștilor în spații publice, de către o mai multe autorități locale, sunt beneficie.

Un procent de 57% dintre cei care au răspuns la studiu sunt consideră că Guvernul nu a pus la dispoziția insitituțiilor și profesioniștilor din sistemul sanitar mijloacele necesare pentru a se lupta cu virusul SARS-CoV2.

Cercetarea IRES a fost realizată în perioada 7-8 aprilie pe un eșantion de 1.055 indivizi de 18 ani și peste. Tipul eșantionului este multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national. Eroarea maximă tolerată este de ± 3%. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).