Am făcut un tur al zonelor comerciale de la Obor și supermarketurile din vecinătatea sa. Cele mai frecventate erau tarabele cu fructe  de sezon, aşa cum era de aşteptat.

Piersicile şi caisele erau la mare căutare, deşi cele din urmă (în medie, 15 lei kilogramul) erau printre cele mai piperate din punctul de vedere al preţului. Doar cireşele şi vişinele egalau această performanţă. În schimb, piersicile se aflau la pragul ferm de 10 lei/kilogram.

În primă fază, a fost surprinzător că un avocado putea să fie cumpărat cu un leu de la o tarabă. Dar am aflat rapid şi de ce avea acest preţ avantajos: „După cum vedeți, nu se vinde prea bine”, a spus vânzătoarea. Cu puțin timp înainte, o altă comerciantă a strigat după mine în mod specific atunci când m-a văzut mergând de la o tarabă la alta și punând întrebări. „Domnișoara, domnișoara, hai la avocado”. Cred, într-adevăr, că portretul-robot al consumatorului de avocado este mai apropiat de imaginea mea decât de aceea a celor mai mulți clienți ai Oborului, care sunt mai în vârstă, tind să aibă gusturi tradiționale și, mai ales, să caute produse de proveniență locală.

Comercianții sunt pe culmile disperării

Chiar dacă dinamismul tarabelor și al celor două hale, cea care a rămas Hala Obor și cea de la Ziduri Moși, care și-a făcut un rebranding în„Piața Obor”, creează o atmosferă familiară și veselă, există și o față întunecată a pieței. Iar acea față întunecată este reprezentată de scumpirile la alimente, în special la carne, care țin mulți cumpărători departe de tarabe și din ce în ce mai aproape de supermarketurile care se află la câteva minute distanță.

Pentru a afla mai multe detalii despre această situație, am vorbit cu comercianți din Hala Obor, zisă și „hala veche”, care are acum un management diferit față de celelalte zone comerciale care se întind între Veranda Mall și stația de metrou Obor.

Carnea, cel mai sensibil subiect

Chiar dacă prețurile de la taraba unde mi-am desfășurat primul interviu rămăseseră apropiate de cele de anul trecut, scumpirile la alimente nu sunt o glumă. Mai mult, sunt un factor decisiv în a cumpăra sau nu cumpăra un produs, mai ales după ce puterea de cumpărare ne-a scăzut tuturor atât de dramatic în ultima perioadă. Un alt factor pe care nu îl luasem în calcul este cel religios: măcelăriile sunt lovite și de Postul Sfinților Petru și Pavel, pe lângă faptul că temperaturile de vară descurajează românii din a consuma produse pe bază de carne.

În așa măsură, încât după spusele comercianților, nici măcar micii nu mai sunt ce-au fost. Nici chiar cei de la Terasa Obor, a cărei faimă a ajuns atât de departe, încât până și reporterii de la The New York Times au vrut să o viziteze și să-i testeze produsele.

Un factor important în decăderea vânzării de carne din zonele comerciale și de recreere ale Oborului este competiția reprezentată de supermarketuri. La o aruncătură de băț, la Kaufland, amestecurile pentru mici și burgeri sunt adesea la reducere, astfel încât cumpărătorii se simt încurajați să le aleagă. „Prețurile în hipermarketuri sunt mult mai mici, nu avem nicio șansă”, au spus în unanimitate comercianții cu care am vorbit. Una dintre vânzătoare mi-a explicat mai amplu: „Totul începe de la crescătorii de animale. Ei măresc prețul, noi mărim prețul, să ne iasă și nouă ceva, după vin alții, vor să facă mici din carnea noastră. Măresc și ei prețul, și tot așa...”

Desfășurătorul prețurilor din piață și din supermarket

Piersicile, atât în tarabe, cât și în cutii de plastic închise ermetic, în supermarket, costă 10 lei kilogramul. În cazul cărnii, „punctul fierbinte” al interviurilor mele, am văzut că ceafa de porc costă aproximativ 35 de lei atât în piață, cât și în supermarket. Însă, după cum am aflat de la o comerciantă, deși cumpărătorii merg la hipermarket în speranța de a găsi prețuri mai mici, ei tot la Obor se întorc. Pentru că și în cazul în care găsesc acele costuri mai reduse, calitatea cărnii diferă simțitor. Ce pot spune cu certitudine este că, mai ales în ceea ce privește produsele pe bază de carne, este foarte rară proveniența autohtonă atunci când inspectezi rafturile supermarketurilor. Iar acest lucru s-ar putea să aibă anumite urmări pe termen lung, care să se alinieze cu ceea ce mi-a relatat doamna vânzător.

Reportajul poate fi citit integral la Infofinanciar.ro.