Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit, marţi, că anumite dispoziţii din Codul de procedură penală şi Legea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANABI sunt neconstituţionale în măsura în care nu prevăd judecătorul de cameră preliminară printre organele judiciare care pot dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate.

Decizia CCR. Judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art. 252 ind.1 alin.(1) din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin.(1), (3) şi (4) din Legea 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale în măsura în care nu prevăd judecătorul de cameră preliminară printre organele judiciare care pot dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate.

Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi:

1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 252 ind.1 alin.(1) din Codul de procedură penală și ale art. 29 alin.(1), (3) și (4) din Legea nr.318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale în măsura în care nu prevăd judecătorul de cameră preliminară printre organele judiciare care pot dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate.

În esență, Curtea a reținut că lipsa enumerării judecătorului de cameră preliminară în cuprinsul  art.252 ind.1 alin.(1) din Codul de procedură penală și al art.29 alin.(1), (3) și (4) din Legea nr.318/2015, printre organele judiciare competente să procedeze la valorificarea bunurilor mobile sechestrate lipsește proprietarul acestor bunuri de posibilitatea de a solicita valorificarea acestora, în faza camerei preliminare, în condițiile art.252 ind.1 din Codul de procedură penală.

Acesta este, astfel, lipsit de un mijloc procesual de apărare a drepturilor și intereselor sale, necesar în vederea conservării dreptului de proprietate privată pe care acesta îl are asupra respectivelor bunuri. Pentru aceste motive, Curtea a decis că prevederile legale criticate încalcă  dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul de proprietate privată, prevăzute la art.21 alin.(1) și la art.44 din Constituție.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României.

În aceeași ședință, Curtea Constituțională a amânat:

– pentru 15 februarie 2023, obiecția de neconstituționalitate a Legii acvaculturii, obiecție formulată de Președintele României;

– pentru 28 februarie 2023, următoarele cauze:

–  Obiecția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art.15 alin. (1) și (3) cu referire la sintagma „adunare generală” și art.33 alin.(3) și (4) din Legea tineretului, obiecție formulată de Avocatul Poporului;

– Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2022 pentru completarea art.I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de 44 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de 7 deputați neafiliați, se arată în comunicatul CCR.