Cazul Roșia Montana. Ce spuneau politicienii în 2021, când știau că România riscă să piardă miliarde de dolari

Roșia Montană. Sursa foto: Arhiva EVZ

Azi, politicienii neagă euforia produsă de faptul că au reușit să rezolve Dosarul Roșia Montana, când UNESCO a anunțat, în 2021, că a înscris zona în patrimoniul său. Era caz închis, nimeni nu mai putea exploata nimic acolo. Știau că vom pierde miliarde de dolari, de la președintele Iohannis la ultimul din guvern. Să ne amintim ce spuneau atunci românilor!

Nu voi reproduce doar ce publicam la acel moment în EVZ, ca să nu existe dubii de neobiectivitate. Voi apela și la alte surse media, căci subiectul a fost tratat pe larg de presă.

Dacian Cioloș, premierul care a cerut ca Roșia Montana să fie înscrisă în patrimoniul UNESCO în plin proces al României cu investitorii canadieni, l-a învinuit, în cursul zilei de ieri, pe fostul premier Victor Ponta de faptul că statul va plăti despăgubiri de miliarde. Ca să-și amintească, însă, cum a închis el ușile rezolvării unei situații litigioase, să citească articolul pe care Digi24 îl titra: „Dacian Cioloș se bucură pentru „cadoul” Roșia Montană în UNESCO. În 2016, fostul premier s-a opus dosarului până în ultima zi în Guvern”.

Da, în 2017, în ultima sa zi de premier, Cioloș a trimis Dosarul Roșia Montana la UNESCO, cerând ca zona să fie inclusă în patrimoniul UNESCO. Din acel moment compania canadiană Gabriel Resources a apăsat mai tare pedala în procesul deschis la Tribunalul de Arbitraj din SUA împotriva României. Compania cerea despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea exploatării de la Roșia Montană.

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  22 noiembrie 2024. Alte obiecte anacronice      

Greșeala pe care o facem când gătim ciorbă. Niciodată nu ne-a trecut prin cap

Imagine de la unul din mitingurile organizate de activiștii de mediu

Ce spuneau politicienii în 2021. „O victorie pentru clasa politică”

Trebuie spus că toate problemele legate de Roșia Montana au fost discutate, de-a lungul anilor, în CSAT. O licență de exploatare a zonei fusese eliberată încă din 1999 companiei canadiene Gabriel Resources.

La sfârșitul lunii iulie 2021, a fost anunțată decizia UNESCO de a include Roșia Montana în patrimoniul său. Salutări de bucurie în rândul politicienilor români! Digi 24 consemna în 28.07.2021:

Kelemen Hunor, președinte UDMR: Foarte bine că s-a luat această decizie. Trebuie să vină ministerul Economiei și ministerul Culturii cu propunere alternativă pentru locuitori. Acest lucru înseamnă bani și investiții, nu putem aștepta de la mineri să facă suc de zmeură bio.

Dan Barna, co-președinte USR PLUS: Ziua de azi e o victorie pentru clasa politică. După proteste devine obiectiv UNESCO. E o provocare transformarea zonei, dar azi e un element de bucurie. Să nu zicem „aoleu am protejat monumentul, nu o să mai avem bani să ne dezvoltăm...”.

Inclusiv președintele Klaus Iohannis a salutat intrarea peisajului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Doar oamenii din Roșia Montana erau triști de decizie

Reportajele de la fața locului arătau că locuitorii și minerii din Roșia Montana nu erau bucuroși de decizia UNESCO. Iar primarul localității a avut curajul să iasă public și să-și expună punctul de vedere.

Primarul din Roșia Montană se teme că localitatea va avea mai mult de pierdut decât de câștigat, și că cele aproximativ 300 de tone de aur și 1.400 de tone de argint estimate a fi în subsol vor rămâne neexploatate.

Eugen Furdui, primarul localității Roșia Montană: „Decizia este defavorabilă pentru comunitate și bineînțeles și pentru țară, dar aceata este realitatea, nu ne putem opune. Beneficii nu va aduce comunității, decât greutăți, obligativități. Se blochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur și argint din Europa, care este în Roșia Montană”.

Premierul Florin Cîțu explică: „Repunerea dosarului la UNESCO a fost făcută în 2020 de premierul Ludovic Orban”

Într-o știre difuzată (și) de Mediafax la începutul lunii iulie 2021, cu trei săptămâni înainte de anunțul făcut de UNESCO, fostul premier Florin Cîţu a făcut o conferință de presă cu privire la presiunile care s-au pus asupra lui legat de subiectul înscrierii zonei Roșia Montana în patrimoniul UNESCO. Organizaţia Greenpeace îl acuzase pe Florin Cîţu că a solicitat retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO și au organizat un protest în faţa Palatului Victoria.

Protest Greenpeace Romania, cu statuia lui Florin Citu și acuzațiile de rigoare

Cîţu a negat că a înaintat vreo propunere şi a spus că nu a întreprins vreun demers oficial care să vizeze retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roşia Montană. El a susţinut că decizia privind repunerea la UNESCO a dosarului Roşia Montană aparţine lui Ludovic Orban şi a fost luată în 2020.

„Domnul Nazare (USR) a prezentat poziţia ministerului în şedinţa de coaliţie, acolo trebuie luată decizia în ceea ce priveşte Roşia Montană. Repunerea dosarului la UNESCO a fost făcută anul trecut de premierul Ludovic Orban, care este astăzi preşedinte PNL şi este normal că o decizie să fie luată în coaliţie, nu în Guvern, şi eu sper că şi în Parlament”, a explicat Cîţu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Premierul Florin Cîţu a mai spus că nu a cerut retragerea proiectului şi că decizia va fi luată în şedinţa de coaliţie.

„În ceea ce priveşte Guvernul, pentru că am văzut mai multe fake news şi legate de persoana mea, eu nu am cerut niciodată să se retragă un proiect, niciodată nu am luat o decizie oficială în acest sens, discuţiile sunt doar la nivelul coaliţiei. Coaliţia trebuie să decidă şi, repet, preşedintele PNL este premierul de anul trecut care a propus dosarul mai departe. Acolo trebuie să fie luată decizia”, a precizat Florin Cîţu.