Diplomația rusă s-a grăbit să anunțe că va răspunde cu sancțiuni similare la măsurile luate de europeni.
În urma otrăvirii disidentului rus Aleksei Navalnîi, Uniunea Europeană s-a pus de acord să sancționeze șase persoane și o companie din Rusia, au anunțat, miercuri, diplomați europeni citați de dpa.
Acordul cu privire la aceste noi măsuri a fost înregistrat în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor UE la Bruxelles.
Acordul urmează deciziei de a iniţia noi sancţiuni luată luni de miniştrii de externe ai ţărilor din blocul comunitar.
Sancţiunile ce prevăd îngheţarea de active şi interdicţii de călătorie urmează să fie finalizate printr-o procedură scrisă şi ar putea fi implementate în următoarele câteva zile.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat, miercuri, că Federaţia Rusă va răspunde cu măsuri similare la sancţiunile impuse de UE, scrie Agerpres.
Rusia neagă pe toată linia
Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a confirmat, săptămâna trecută, că opozantul Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din gama Noviciok, o substanță extrem de periculoasă care a fost dezvoltată de militarii ruși în perioada URSS.
Kremlinul a continuat să nege orice implicare în otrăvirea lui Navalnîi și a afirmat că a distrus toate stocurile de Noviciok, în conformitate cu normele OIAC.
Anterior, laboratoare din Franța și Suedia au confirmat otrăvirea lui Navalnîi cu un agent neurotoxic din gama Noviciok, după ce Germania a lansat prima această acuzație.
Aleksei Navalnîi, critic fervent al preşedintelui rus Vladimir Putin şi proeminent militant anticorupţie, şi-a pierdut cunoştinţa într-un zbor intern din Siberia pe 20 august şi două zile mai târziu a fost transportat în Germania în comă.
Rusia este acuzată că a folosit Noviciok și în încercarea de eliminare a fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei sale, Iulia, în Marea Britanie.
Cazul Navalnîi a tensionat și mai mult relațiile dintre Rusia și Occident, și așa aflate la cel mai jos nivel după Războiul Rece.
Mai mulți politicieni europeni, în frunte cu cei germani, au cerut măsuri drastice împotriva Kremlinului.
Cancelarul german Angela Merkel a fost la rândul ei supusă la presiuni din partea politicienilor, inclusiv din propriul partid (CDU) pentru a opri uriașul proiect gazier Nord Stream 2, condus de gigantul rus Gazprom.