Evenimentul Zilei > Social > Câți români ar avea loc în adăposturile antiaeriene în cazul unui război. Situația la nivel de județe
Câți români ar avea loc în adăposturile antiaeriene în cazul unui război. Situația la nivel de județe

Câți români ar avea loc în adăposturile antiaeriene în cazul unui război. Situația la nivel de județe

România este total nepregătită să-și protejeze populația, în caz unui război. Mai puțin de 3% din totalul cetățenilor se pot adăposti în adăposturile Protecției Civile în cazul unor bombardamente. Spre deosebire de alte state, care și-au luat măsuri din vreme, în țara noastră, politica autorităților este „scapă cine poate”.

Deși războiul din Ucraina, la câteva zeci de kilometri de graniță, ar fi trebuit să dea de gândit autorităților române, acestea par cu totul dezinteresate. Astfel, situația adăposturilor antiaeriene funcționale, la nivelul României, este dezastruoasă.

Mai puțin de 3% din populație ar putea să se salveze în cazul unor bombardamente, în astfel de adăposturi. Iar autoritățile de la București nu par să dea importanță remedierii situației, în condițiile în care au trecut mai bine de nouă luni de la izbucnirea conflictului din Ucraina și te-ai fi așteptat să fie în alertă maximă.

Conform informațiilor statistice, adăposturile antiaeriene aflate sub gestiunea inspectoratelor pentru situații de urgență pot adăposti în jur de 3% din populația întregii țări. Conform datelor strânse de la primării, în medie, 4,8% dintre cetățenii municipiilor reședință de județ ar avea loc în refugii. Situația este ceva mai bună la nivelul municipiului București care are capacități de protecție pentru 9,28% dintre bucureșteni. Statistica nu ia în considerare subsolurile de blocuri sau gurile de metrou din București și nici adăposturile private.

Prin comparație, Finlanda și Elveția pot să-și adăposteacă aproape toți locuitorii, iar Danemarca și Suedia reușesc să-și protejeze aproximativ 80% din populație.

În 2022, după începerea războiului din Ucraina, câteva primării au alocat fonduri pentru refacerea și amenajarea adăposturilor. Sumele au fost foarte mici, undeva în jur de 700.000 maximum și câteva zeci de mii. Marea majoritatea a primarilor au ignorant pericolul de la graniță și au invocate tot felul de motive pentru a nu amenaja aceste adăposturi pentru populație.

sursa foto. EVZ

Cele mai prost pregătite orașe

Teoretic, fiecare clădire de locuințe ar trebui să aibă un spațiu special destinat adăpostirii locatarilor în cazul unui atac aerian. În realitate lucrurile nu stau deloc așa, iar numărul buncărelor este mult mai mic decât este nevoie pentru a asigura protecția cetățenilor. Multe adăposturi au fost transformate în beciuri și spații de depozitare, iar pentru că nimeni nu s-a mai ocupat de întreținerea lor, de-a lungul anilor, unele au devenit adevărate focare de infecție, fiind transformate în ghene de gunoi.

Cele mai prost pregătite pentru un conflict sunt municipiile Vaslui, Focșani, Deva și Slobozia, unde există structuri de protecție care pot adăposti sub 1% din populație. Alexandria, Drobeta Turnu Severin, Zalău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Călărași, Alba Iulia, Bistrița, Miercurea Ciuc și Piatra Neamț au capacități de protecție care acoperă în jur de 1 – 2% din populație.

Între 2 –  5% sunt municipiile pot acoperi municipiile Târgu Jiu, Tulcea, Baia Mare, Buzău, Suceava, Constanța, Arad, Târgu Mureș, Slatina, Râmnicu Vâlcea, Oradea, Craiova, Bacău, Cluj-Napoca, Botoșani.

Ceva mai mult de 5% din populație își găsește adăpost în Ploiești, peste 6%, Brăila și Pitești, iar aproape   7%, la Târgoviște și Sibiu. București și Satu Mare sunt municipiile care au cele mai încăpătoare structuri de protecție a populației, în caz de bombardamente, cu o capacitate între 9% și 11%.

Care este situația la nivel de județe

La nivel de județe, situația este și mai tristă. Astfel, județele Ialomița, Sălaj, Vaslui și Vrancea au o capacitate de adăpostire sub 0,5%, iar Alba, Călărași, Sibiu, Tulcea și Suceava, acoperă aproape 1%.

Între 1-2% capacitate de adăpostire au Mehedinți, Teleorman, Covasna, Hunedoara, Neamț, Mureș, Olt, Maramureș, Botoșani, Harghita, Buzău, Arad, Bistrița Năsăud, Giurgiu, Dâmbovița, Bihor, Bacău, Iași, Vâlcea, iar între 2-3% au Gorj, Argeș, Constanța, Prahova și Caraș-Severin.

În adăposturile din județele Satu Mare, Galați, Brașov, Brăila, Dolj și Cluj se pot adăposti până la 5% din populație. Ridicat de București, județul Ilfov poate asigura adăposturi pentru 14,4% din populație, după cum arată info-sud-est.ro.

 

 

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: