Castelele din Transilvania, „pietrele” care rămân

Castelele din Transilvania, „pietrele” care rămân

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) va găzdui începând de miercuri, 1 iulie 2015, expoziţia de fotografie artistică intitulată „Pietrele rămân. Castele din Transilvania”, al cărei autor este Ferencz András.

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 1 iulie 2015, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Fotografiile prezentate în expoziţie au fost realizate în cursul anului 2014. Autorul lucrărilor, Ferencz András, a urmat cursurile Şcolii Populare de Arte din Târgu-Mureş, Secţia Fotografie. Împreună cu profesorul şi colegii lui, a efectuat o vizită de genul photowalking la castelul Teleki din Gorneşti. Atunci s-a născut prima fotografie panoramică despre castelul respectiv, dar a luat naştere şi ideea de a vizita şi de a imortaliza castelele din centrul Transilvaniei, din judeţele Cluj şi Mureş. Au urmat câteva „pelerinaje” împreună cu familia la Sânpaul, Ogra, Ocna de Mureş, Cisteiu de Mureş, Ozd, Răscruci, Bonţida, Mănăstirea, Coplean, Brâncoveneşti, Urmeniş, Dumbrăvioara, Cetatea de Baltă şi Sânmiclăuş, unde au fost realizate fotografiile expuse. Majoritatea acestora sunt făcute prin tehnica de contopire digitală a mai multor cadre, prin care s-a obţinut efectul fish-eye sau panoramic.

Ansamblul fotografiilor arată realitatea dură de astăzi. Clădirile, care pe vremuri aparţineau nobilimii ardeleneşti, au fost naţionalizate în perioada comunistă, iar în ultimii ani au fost restituite sau vândute. La fel ca şi proprietarii lor, au avut parte de o soartă vitregă. S-au ruinat şi, într-un fel sau altul, au ajuns să simbolizeze avatarurile istorice din secolul al XX-lea. Cu toate acestea, construcţiile deteriorate, respectiv ruinele lor, mai poartă pe ele urmele strălucirii de odinioară şi ale frumuseţii arhitecturale. Chiar dacă şi-ar dori, autorul nu şi-a propus „salvarea” acestui patrimoniu deosebit de valoros, deoarece situaţia fiecărui castel este diferită şi trebuie tratată cu mare grijă. Renovarea în sine nu poate reprezenta singurul obiectiv al unei strategii de revigorare. Fără accesul publicului larg sau fără activităţile culturale calitative şi atractive, castelele riscă să aibă parte – pe lângă cel fizic – şi de un declin moral. Fotografiile expuse îl invită pur și simplu pe vizitatorul expoziției la o călătorie peste secole, care să evoce trecutul și să îi permită să cunoască prezentul și să intuiască viitorul.

În continuarea acestui proiect, autorul își propune să realizeze noi „radiografii tematice” despre patrimoniul arhitectural, mai ales al localităților transilvănene, prin această tehnică specială de vizualizare. De asemenea, Ferencz András are în vedere să urmărească schimbările pozitive sau negative prin care vor trece aceste monumente și, ulterior, să surprindă transformările acestora într-un nou proiect fotografic.