„Cartierul Justiției” pune presiune pe bugetul statului. România plătește dobânzi uriașe pentru împrumutul luat de la Banca Mondială

„Cartierul Justiției” pune presiune pe bugetul statului. România plătește dobânzi uriașe pentru împrumutul luat de la Banca MondialăSursa foto: Facebook

Proiectul „Cartierul Justiției” din București stagnează de ani de zile, iar România plătește în continuare dobânzi pentru un împrumut care nu a fost folosit. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat că lipsa fondurilor alocate de guvern împiedică demararea lucrărilor.

Cartierul Justiției, mai mult decât un ansamblu de clădiri

Ministrul a explicat că proiectul nu include doar clădiri noi, ci reflectă o viziune asupra modului în care sistemul judiciar ar trebui să funcționeze.

„Un cartier exprimă o filozofie, soluții economice și o anumită eleganță. Nu poți să ceri cetățeanului să respecte o instituție dacă ea nu este respectabilă și prin infrastructură”, a spus Marinescu.

Proiectul ar urma să aducă în același loc toate instituțiile importante din domeniul justiției, reducând costurile cu chiriile și problemele logistice. În prezent, multe instanțe funcționează în spații aglomerate și insuficiente, iar un exemplu în acest sens este Tribunalul Ilfov.

Ministrul Radu Marinescu

Radu Marinescu. Sursa foto: Facebook

Dobânzi plătite fără rezultate

Deși există finanțare printr-un împrumut de la Banca Mondială și cadrul legal necesar, proiectul nu a avansat.

„Am fi putut face exproprierile și proiectarea cu sume de aproximativ 70 de milioane de euro, nu erau bani foarte mari. Dar nu am reușit să mergem mai departe”, a explicat Marinescu.

Ministrul a explicat unde apare blocajul.

„Suntem blocați cu un împrumut pe care nu îl utilizăm și plătim dobânzi pentru el. Noi trebuie doar să alocăm partea noastră de finanțare ca să începem lucrările, dar nu facem nimic”, a continuat Marinescu.

Radu Marinescu, despre Cartierul Justiției

Radu Marinescu susține că blocajul proiectului ține mai degrabă de prioritățile guvernului decât de lipsa resurselor sau a cadrului legal.

„Cea mai bună unitate de măsură sunt faptele, nu vorbele. În momentul de față, acestea sunt faptele”, a mai spus oficialul. Conform planului anunțat în 2024, „Cartierul Justiției” urma să găzduiască principalele instituții din sistemul judiciar, de la judecătorii și parchete până la DNA, și să fie realizat pe o perioadă de 72 de luni, adică șase ani. Investiția era estimată la aproximativ șase miliarde de lei.

Proiectul prevedea o suprafață construită de 23.587 metri pătrați și o suprafață desfășurată de 278.852 mp.

Realizarea proiectului presupunea însă și exproprierea a circa 6.610 metri pătrați aparținând unor persoane fizice și juridice, precum și a 2.600 mp din proprietatea privată a Municipiului București.