Care sunt problemele cu licitaţiile sesizate de constructori şi ce soluţii propun aceştia

Care sunt problemele cu licitaţiile sesizate de constructori şi ce soluţii propun aceştia

Statul nu este un partener de afaceri corect, sunt de părere afaceriştii din construcţii. Toţi au de reproşat câte ceva modalităţii în care se desfăşoară licitaţiile, fie ele pentru proiecte finanţate din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

Probleme sunt în întreg sistemul de achiziţii publice. "Caietele de sarcini pot fi contestate, se se impun unele condiţii discriminatorii, calitatea documentaţiei lasă de dorit", a declarat, pentru EVZ, inginerul Mircea Bulboacă, preşedintele grupului CON-A. Potrivit acestuia, statul nu este un partener de afaceri corect, care să joace după reguli clare şi care să-şi respecte angajamentele de plată în faţa constructorilor. "Este foarte greu să iei o lucrare, pentru că unele sunt aranjate. Cerinţele din caietele de sarcini îngrădesc participarea unor firme care pot realiza lucrarea respectivă", a precizat acesta. De fapt, de organizarea unor licitaţii "cu dedicaţie" de plâng majoritatea constructorilor. Reprezentanţii unei firme care realizează lucrări la mai multe clădiri civile din Argeş se plâng de aceleaşi probleme: caiete de sarcini realizate neprofesionist, includerea unor condiţii părtinitoare şi întârzierea plăţilor.

Şi Laurenţiu Plos­ceanu, preşedintele ARACO (Aso­ciaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii) identică mai multe nereguli atunci când vine vorba de derularea licitaţiilor. În ceea ce priveşte blocarea a circa 1.400 de proiecte la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) deoarece instituţia nu are oameni să controleze documentaţiile de atribuire. plosceanu afirmă că ANRMAP are o problemă structurală, organizatorică în a face faţă acestor tuturor solicitărilor. "Noi întotdeauna am cerut fluidizarea procesului de achizii publice", a declarat Plosceanu. Reprezentantul ARACO nu vede nimic rău în realizarea de controalea şi nu le percepe ca pe o birocratiza inutilă a procesului. Pentru a-şi susţine punctul de vedere aminteşte de neregulile depistate după un audit realizat de Comisia Europeană pe proiectele finanţate prin Programul Operaţional Regional, care a determinat autorităţile române să sisteze trimiterea facturilor către Bruxelles pentru decontare până la remedierea problemelor. Potrivit oficialilor de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care administrează aceste proiecte, plăţile ar trebui reluate până la finalul anului. Statul nu plăteşte lucrările la timp

Mircea Bulboacă, preşedintele grupului CON-A recunoaşte, însă, că existe şi proiecte unde lucrurile merg bine şi pe care firma pe care o conduce le-a realizat fără bătai de cap şi unde autorităţile contracte s-au ţinut şi de calendarul plăţilor. Acesta este o altă problemă: statul contractează lucrări pe care nu are apoi cu ce să le achite. Bulboacă afirmă că are lucrari neplătite de trei ani, care ar fi trimis în faliment orice firmă mai mică care nu ar fi avut forţa economică a CON-A.

De altfel, Porr, unul dintre cele mai mari grupuri de construcţii austriece, care activează şi în România, afirmă că o serie de lucrări în România şi Ungaria aau plată întârziate, ceea ce provoacă piederi de circa 80 de milioane de euro în bilanţul companiei, potrivit Reuters. Din cauza problemelor cu banii, Porr se gandeşte serios să părăsească piaţa ungară. Austriecii de la Porr lucrează alături de spaniolii de la FCC la centura Aradului.

Ne puteți urmări și pe Google News