Evenimentul Zilei > Actualitate > Care e doza zilnică optimă de sare în alimentaţie
Care e doza zilnică optimă de sare în alimentaţie

Care e doza zilnică optimă de sare în alimentaţie

Prea multă sare în corp cauzează hipertensiune arterială, iar prea puţină - insomnii sau pierderi de cunoştinţă. Află cum să-ţi calculezi necesarul.

Cantitatea de sare de care avem nevoie variază în funcţie de vârstă, greutate, activitate fizică şi stare de sănătate. Cu toate acestea, specialiştii în nutriţie recomandă să consumaţi între opt şi zece grame de sare pe zi, în funcţie de activitatea fizică pe care o aveţi.

Atunci când faceţi efort, mai ales dacă este cald, pierderile de sare din organism pot să conducă la o carenţă de sodiu, care se manifestă prin pierderi de cunoştinţă, crampe musculare, insomnii şi deshidratare.

În schimb, un consum de sare care depăşeşte cantitatea optimă poate duce la boli precum hipertensiune arterială, afecţiuni cardiovasculare şi probleme la nivelul celulelor.

Nu afectează greutatea

Sarea de bucătărie (clorura de sodiu) nu are valoare energetică, ceea ce înseamnă că nu prea are rol în slăbire sau îngrăşare.

„Consumul excesiv de sare poate provoca o creştere temporară în greutate atunci când vorbim de reţinerea apei în organism. Pe de altă parte, un consum scăzut de sare poate conduce la o pierdere ponderală, în sensul creşterii diurezei (funcţie a rinichilor prin care se menţine cantitatea optimă de apă în organism) în absenţa mineralelor din sare. Atunci când persoana revine la alimentaţia normală, va recâştiga imediat această pierdere”, explică Lygia Alexandrescu, medic nutriţionist.

Mai mult, organismul conţine o serie de electroliţi (în principal sodiu şi potasiu) care conduc impulsurile nervoase ce controlează funcţiile de bază ale corpului nostru, iar o eliminare totală a sării din alimentaţie va deregla acest proces. Rinichii sunt cei care menţin concentraţia de electroliţi constantă prin creşterea sau descreşterea cantităţii de apă reţinute. Ca rezultat al unei reţineri necorespunzătoare a apei, în sânge apare o creştere a tensiunii arteriale, factor de risc pentru sistemul cardiovascular.

Pentru cei care sunt obişnuiţi să mănânce sărat, nutriţioniştii recomandă să introducă în alimentaţie varza, ţelina, peştele (somon, macrou), carnea (vită, oaie) pentru că au o savoare suficient de pronunţată pentru a nu mai avea nevoie să fie sărate. La salate şi mâncăruri, puteţi adăuga ulei de măsline, suc de lămâie, vin pentru a nu mai simţi nevoia de gust sărat.

„Sarea trebuie consumată în cantităţi moderate, în aşa fel încât să păstrăm constant echilibrul electrolitic al organismului, valoarea tensiunii arteriale în limite normale şi o greutate corporală care să nu fie modificată de reţinerea de apă din organism”, adaugă nutriţionistul.

Utilă pentru muşchi şi nervi

Sarea de bucătărie este adăugată la gătit şi în farfurie pentru a îmbunătăţi gustul alimentelor, însă „orice învăţ are şi dezvăţ”. Sodiul este bun pentru organism dacă este consumat în cantităţi optime. Acesta joacă un rol important în menţinerea balanţei fluidului în organism şi este esenţial pentru muşchi şi nervi.

AVERTIZARE

Atenţie la măsline şi la mezeluri

Unele alimente sunt mai bogate în sare, motiv pentru care trebuie să ţineţi cont de cantităţile conţinute de acestea atunci când vă calculaţi necesarul zilnic, care nu trebuie să depăşească zece grame.

Printre alimentele cu conţinut ridicat în sodiu (la 100 de grame) se numără sosul de soia -5g la 100 de grame, măsline negre -3g, măsline verzi – 2g, salam – 1,8g, caviar – 1,7g, jambon afumat – 1,6g, somon afumat – 1,2g, brânză sărată – 1,1g, ketchup – 1,1g.