Nicușor Dan: Politica externă a României nu s-a schimbat. Lămuriri despre „pro-occidental” și „pro-european”. Politica de mediu a UE a fost prea agresivă
- Iuliu Vlădescu
- 12 mai 2026, 10:11
Nicusor Dan Forum Marea Neagra Balcani / sursa foto: captura video- Update 10:10 - Nicușor Dan: „Nu s-a schimbat nimic în politica externă românească”
- Nicușor Dan: „Pentru a asigura pacea, e nevoie de interfețe care să înțeleagă fiecare dintre actori
- Nicușor Dan: România se ocupă de apropierea Republicii Moldova și a Ucrainei de UE
- Ce este Forumul de Securitate pentru Marea Neagră și Balcani
Update 10:10 - Nicușor Dan: „Nu s-a schimbat nimic în politica externă românească”
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că interesul României este ca Europa, SUA și NATO să colaboreze și că fiecare dintre acestea are nevoie de parteneri puternici.
El a explicat și diferența, larg speculată de presă, dintre etichetele „pro-occidental” și „pro-european”, spunând că nu s-a schimbat nimic în politica externă a României.
În plus, a precizat Nicușor Dan, politica externă a țării noastre se bazează pe trei piloni: UE, NATO și SUA. „Nu s-a schimbat nimic în politica externă românească”.
El a mai spus că nu a criticat Europa în discursul de 9 Mai, ci a vrut să stimuleze dezbaterea, care lipsește în România.
„UE este un organism viu, lar ce am spus eu de 9 Mai a spus și Ursula von der Leyen la Erevan”, a mai spus Nicușor Dan.
El a adăugat că politica de mediu a UE a fost prea agresivă.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat în direct, la deschiderea Forumului de Securitate pentru Marea Neagră și Balcani, că România se consolidează și astfel crește securitatea la Marea Neagră și în zona Balcanilor de Vest și că e nevoie ca parteneriatul transatlantic să funcționeze.
Nicușor Dan: „Pentru a asigura pacea, e nevoie de interfețe care să înțeleagă fiecare dintre actori
Șeful statului a vorbit despre obiectivele acestui format de discuții, care are loc cu o zi înainte de summitul B9, un format ce include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
„Avem multiple provocări și e nevoie de toate acestea statele care gândesc la fel să colaboreze. Acesta e obiectivul discuțiilor de mâine. Sunt optimist în fiecare din aceste formate că vom exprima solidaritate și să fim efectivi în obiectivele propuse: investiții în apărare, interopearbilitate, parteneriat transatlantic care să fie efectiv”, a spus Nicușor Dan.
„Pentru a asigura pacea sau cât se poate din aceasta e nevoie de interfețe care să înțeleagă fiecare dintre actori și să propună soluții astfel ca aspirațiile fiecărora dintre ei să fie satisfăcute”, a declarat președintele României.
„Zona Mării Negre și zona Balcanilor de Vest prezintă un interes strategic pentru România și pentru NATO, la fel Ucraina, care e vecinul nostru, și Orientul Mijlociu”, a mai spus Nicușor Dan la deschiderea lucrărilor forumului .
Nicușor Dan: România se ocupă de apropierea Republicii Moldova și a Ucrainei de UE
Președintele a vorbit și despre ceea ce face România în acest context internațional tensionat, atât în interiorul NATO, cât și al Uniunii Europene, punctând rorlul jucat de București în regiune.
„România în plan național se consolidează și astfel crește securitatea la Marea Neagră și în Balcanii de Vest și participă la operațiuni comune cu NATO”.
„La nivelul UE, România se ocupă de apropierea Republicii Moldova și a Ucrainei, dar și a țărilor din Balcanii de Vest, de Uniunea Europeană”, a mai spus Nicușor Dan.
Conferința poate fi urmărite live aici.
Ce este Forumul de Securitate pentru Marea Neagră și Balcani
„Securitatea regiunii extinse a Mării Negre și a Balcanilor este legată de securitatea Europei, de evoluțiile din spațiul euro-atlantic și de provocările de securitate din Orientul Mijlociu. Războiul din Ucraina a intrat în al patrulea an, iar Rusia își continuă agresiunea fără a da dovadă de voința de a se opri, urmărind practic capitularea Ucrainei”, se afirmă pe pagina de prezentare a Forumului.
Documentul mai punctează faptul că „mediul internațional de securitate a devenit imprevizibil; totul a devenit tranzacțional, iar sistemul pe care a fost construită ordinea globală după cel de-al Doilea Război Mondial este testat sever. Ceea ce acum 2-3 ani ar fi părut un scenariu - lebădă neagră este acum parte a realității cotidiene. Alianțele devin neclare, iar politica sferelor de influență reapare cu forță, unde cei puternici iau ceea ce cred că le aparține, fără a ține cont de considerațiile juridice, morale sau istorice”.
„Spectrul revendicărilor teritoriale și al utilizării forței pentru schimbarea frontierelor riscă să declanșeze un lanț de conflicte în Balcani sau în Europa Centrală. Renașterea din ce în ce mai acută a politicii sferelor de influență trezește profunde anxietăți în Europa Centrală și de Est, unde statele din această regiune erau deja obiectul unor tranzacții între marile puteri în secolul al XX-lea.
Acordul de la München din 1938, Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, Diktatul de la Viena din 1940 sau Conferința de la Ialta din 1945 readuc la viață traumele țărilor care au fost divizate prin forță, care au pierdut teritorii și care au îndurat suferințe greu de imaginat, într-o perioadă în care cei mai puternici își împărțeau sfere de influență pe dosul unui șervețel. Teama de a cădea din nou de partea întunecată a unei Cortine de Fier este prezentă în toate țările de pe flancul estic al NATO”, se mai precizează în prezentarea evenimentului.