Capela Mitropoliților Bucovineni din Cimitirul Istoric din Cernăuți a fost preluată de Biserica Autocefală a Ucrainei. Sfântul lăcaș se afla în subordinea Bisericii „Sf. Nicolae”, care se supunea canonic Patriarhiei Ruse, din perioada URSS. Conform Episcopiei Bucovinei din Cernăuți, „restituirea capelei Bisericii Ortodoxe Ucrainene ar fi un pas important în restabilirea adevărului istoric. Ar simboliza consolidarea identității naționale a credincioșilor”.

Noii stăpâni ai capelei românilor le promit băștinașilor servicii divine și în limba lor maternă, nu doar în ucraineană. Sfântul lăcaș din Cernăuți este un patrimoniu în care au investit românii băștinași, mai bine de un veac și jumătate. Societatea civilă  solicită autorităților române să aplice mai des instrumentele de negocieri, reciproc avantajoase, în contextul întrevederilor oficiale bilaterale, pentru ambele state vizate. 

Patimile nejustificate ale Bisericii Autocefale a Ucrainei pentru patrimoniul istoric bisericesc al românilor

Biserica Autocefală a Ucrainei informează despre evenimentul oficierii primei liturghii în Capela Mitropoliților Bucovinei. Anunțul a provocat dezamăgirea, rumoarea și dezacordul  comunității românilor din Cernăuți față de această decizie, calificată de ea drept nedreaptă și abuzivă.

Scandalul în jurul Capelei Mitropoliților Bucovinei s-a început în mai 2023 și i-a prins pe românii băștinași, în condițiile războiului ruso-ucrainean și transformărilor din cadrul Bisericii Ortodoxe a statului vecin. Precum am precizat, sfântul lăcaș se afla în subordinea Bisericii „Sf. Nicolae”, care se supunea canonic Patriarhiei Ruse. Fără nicio explicație, Consiliul Orășenesc Cernăuți a decis transferul istoricei Capele a Mitropoliților Bucovinei din subordinea administrativă a Catedralei „Sf. Nicolae”, în cea a unei întreprinderi municipale.

De la finele lunii august 2024, Primăria Cernăuți a oprit accesul românilor la sfântul lăcaș. Biserica cu noile lacăte instalate de autorități a început să fie supravegheată de organele de forță.

Contrar spiritului și literei Tratatului de bază dintre Ucraina și România 

La începutul lunii septembrie curent, Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU) a calificat gestul autorităților ucrainene drept unul „de deposedare a comunității românești de acest lăcaș de cult, ca element al unei noi ofensive îndreptate împotriva minorității române din Ucraina. În disprețul legislației naționale în vigoare, a cadrului bilateral interstatal și a cadrului european și internațional în materie de drepturi ale omului.

Furtul de către autoritățile ucrainene a Capelei Mitropolitane este un gest lipsit de onestitate și contrar spiritului și literei Tratatului de bază dintre Ucraina și România și ale altor instrumente juridice bilaterale și multilaterale la care Ucraina este parte. Totodată, solicităm urgentarea procesului de trecere a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române (BOR)”, potrivit CNRU.

Solicitarea CNRU se baza pe decizia Sfântului Sinod al BOR  ce prevedea „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

Problema recunoașterii juridice a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, ca și în cazul Mitropoliei Basarabiei

Pe 25 octombrie curent, Sfântul Sinod al BOR „a luat act cu regret de faptul că autorităţile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoaşterea juridică a Asociaţiei religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Conducerea Patriarhiei a decis continuarea demersurilor pentru soluţionarea acestei solicitări legitime”.

Potrivit sursei citate, autoritățile bisericești au îndeplinit toate condițiile solicitate în legislația ucraineană. Drept care, consideră, această decizie este de neînțeles.

Radu Carp, profesor la Universitatea din București:

„Autoritățile ucrainene refuză aplicarea jurisprudenței CEDO privind libertatea religioasă”

Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, și-a exprimat nedumerirea față de politica autorităților ucrainene în materie de libertate religioasă.

„Orice asociație religioasă care îndeplinește condițiile pentru a fi recunoscută de stat drept cult nu poate fi împiedicată de stat să fie recunoscută ca atare. Avem jurisprudența clară a CEDO în acest sens, de peste doua decenii, după ce autoritățile pro-ruse de la Chișinău refuzaseră recunoașterea Mitropoliei Basarabiei. Avem norme internaționale în acest sens. Autoritățile ucrainene refuză aplicarea acestor constante în materia drepturilor omului, nu numai în cazul BOR, dar și al altor culte.

Avem rapoarte ale Departamentului de Stat, poziții ale Comisiei Europene, ale Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, etc. care afirmă toate aceeași problemă: Ucraina încalcă libertatea religioasă, persecutând unele culte (greco-catolici, evrei, martori ai lui Iehova, ortodocși de etnie română)”, observă Radu Carp.

Cu ce deranjează o minoritate infimă, pe cale de dispariție, loială statului ucrainean?

Profesorul universitar precizează că, în acest context, la București, a fost în această săptămână, în mare secret, reprezentantul autorității ucrainene, unde dosarul de recunoaștere al BOR este blocat. „Nicio conferință de presă, niciun comunicat, totul sub imperiul unei secretomanii demnă de o cauza mai bună. Rezultatul? Ucraina respinge, în continuare, recunoașterea unei asociații religioase. Care este motivul?!

De ce deranjează atât de mult această problemă care privește o minoritate infimă, pe cale de dispariție? Sprijinim Ucraina pe toate palierele, inclusiv respingerea gesturilor și acțiunilor criminale ale Patriarhiei Moscovei. Etnicii români sunt cetățeni ucraineni loiali statului ucrainean și participă la efortul de război. Atunci unde este problema?!”, se întreabă retoric Radu Carp.