Sfântul Sinod a reacționat după ce autoritățile kievene au amânat o decizie privind recunoașterea Bisericii Ortodoxe Română din Ucraina. Oficialii Patriarhiei au decis să continue demersurile pentru soluționarea cererii.

Anunțul a fost făcut în urma unei ședințe care s-a desfășurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. Reuniunea conducerii Bisericii Ortodoxe a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sfântul Sinod reacționează la decizia Ucrainei

Sfântul Sinod a luat act cu regret de faptul că autorităţile ucrainene „au amânat nejustificat, pe termen neprecizat”, recunoaşterea juridică a Asociaţiei religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Conducerea Patriarhiei a decis să continue demersurilor pentru „soluţionarea acestei solicitări legitime”. Anunțul a fost făcut de Patriarhia Română într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, autoritățile bisericești au îndeplinit toate condițiile solicitate în legislația ucraineană. Drept care, consideră, această decizie este de neînțeles.

„A luat act cu regret de faptul că autorităţile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoaşterea juridică a Asociaţiei religioase «Biserica Ortodoxă Română din Ucraina», deşi aceasta din urmă îndeplineşte toate condiţiile solicitate de legislaţia ucraineană în vigoare, şi a aprobat continuarea demersurilor către autorităţile publice centrale din România şi Ucraina pentru soluţionarea acestei solicitări legitime”, se arată în comunicat.

Patriarhia face demersuri pentru înființarea unei Biserici ortodoxe românești

Pe 1 martie 2024 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adoptat o hotărâre prin care încuraja şi susţinea iniţiativele comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina. Este vorba despre acele demersuri menite să refacă legăturile cu Patriarhia Română. În acest sens s-a propus organizarea lor juridică într-o structură religioasă  numită „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina".

Această structură urma să contribuie la trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti ucrainene sub umbrela Bisericii Ortodoxe Române. Sfântul Sinod a dat curs solicitării Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU). Această structură reprezintă comunitatea românească și susținea că aceasta cere „urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române”.

Consiliul solicita autorităţilor de la Bucureşti să se implice în demersurile de redobândire a primei biserici din Cernăuţi. Este vorba despre primul locaș în care s-a slujit în limba română, care a fost preluată de „abuziv” de administraţia locală.

Sfântul Sinod a reacționat la cererea românilor din Ucraina

În luna septembrie, Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU) a înaintat un memoriu către autoritățile de la București. O copie a ajuns și la Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), implicit la Sfântul Sinod.  În document se solicita ca autoritățile române să ia atitudine față de „furtul de către autorităţile ucrainene a Capelei Mitropolitane”.

„CNRU, cu profundă durere sufletească, vă aduce la cunoştinţă faptul că, prin decizia primăriei oraşului Cernăuţi, ni s-a luat Capela arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi din Cernăuţi, lăcaş în care ne-am rugat în limba română timp de aproape 30 de ani. Ultima slujbă s-a ţinut în exteriorul bisericii, de către părintele Cristofor Gabor, duminică, 25 august 2024. Aceasta este prima biserică românească în care s-a slujit în limba română luată pe nedrept de autorităţi”, se arăta în memoriu.

În urma acestui demers, Patriarhia Română se declara solidară cu românii ortodocşi din Cernăuţi care cereau redeschiderea Capelei pentru slujirea în limba română. Sfântul Sinod solicita intervenția autorităților române pe lângă cele ucrainene pentru ca românii din Cernăuți să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

„Patriarhia Română a luat act cu regret şi întristare de faptul că slujbele în limba română nu mai pot avea loc în capela mitropoliţilor Bucovinei, mitropoliţi care au vorbit şi au slujit în limba română şi este solidară cu românii ortodocşi din Cernăuţi care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română a respectivei capele istorice. Deşi clerul şi credincioşii români din regiunea Cernăuţi nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ci ţin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în faţa confiscării de către autorităţi, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc şi în faţa încălcării libertăţii religioase a unor creştini ortodocşi români. Ca urmare, solicităm şi noi, alături de organizaţiile româneşti care ne-au scris, sprijinul autorităţilor române pe lângă autorităţile ucrainene, pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor şi să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta” transmitea Patriarhia Română.