Timbrul care a anunţat Imperiul Otoman că Moldova se săturase de dominaţie a ajuns cea mai scumpă marcă poştală din România şi este "vânat" de colecţionarii străini.
În 1858, Principatul Moldovei lua o decizie istorică, aceea de a emite primul timbru, pe care a aşternut simbolul bourului. Era un afront clar adresat puterii otomane. "Să ne gândim la moment: era cu un an înaintea Unirii şi cu vreo 20 înainte de independenţă. În plus, la acea vreme, Imperiul Otoman nici nu avea un timbru", spune Sorian Uyy, muzeograf al Muzeului Naţional Filatelic. Primul timbru al Porţii Otomane apărea abia cinci ani mai târziu, în 1863.
Totuşi, exista un context care scuza oarecum această îndrăzneală a moldovenilor. "Înainte, plata serviciului Poştal se făcea la destinaţie şi nu erau deloc rare cazurile în care poştaşul ducea scrisoarea, dar destinatarul nu avea bani să plătească. Şi poştaşul se întorcea cu scrisoare. Apariţia timbrului a fost o Revoluţie în domeniul poştal", arată muzeograful. Se întâmpla pentru prima dată în Anglia, în 1840, odată cu celebrul timpul Penny Black.
Deopotrivă afirmare a aspiraţiilor politice şi necesitate economică, timbrul a fost tipărit în grabă. Nici măcar nu a fost folosită hârtie de timbru. Au fost cumpărate simple coli de hârtie dintr-o librărie în Iaşi.
Tăiate cu foarfeca
O planşă expusă la Muzeul Filatelic încearcă să reconstituie momentul imprimării timbrelor. Hârtia era aşezată pe o masă, iar un angajat al tipografiei "Atelia timbrului" aplica ştampila cu matriţă. Erau matriţe rotunde, care aşternau pe o coală câte 32 de însemne cu capul de bour. Acesta apare în mijloc, deasupra sa apare o stea cu cinci colţuri, iar jos este o goarnă ce include valoarea nominală în bucla sa. Atunci plăţile se făceau în parale, astfel încât au fost emise timbre de 27, 54, 81 şi 108 parale. Pe marginile ştampilei, dispusă în cerc, este o scriere în chirilică ce se traduce prin "porto scrisorei" (timbrele erau destinate scrisorilor).
"Toate s-au făcut manual. Aşa se explică şi faptul că nu sunt aliniate", spune Sorian Uyy, arătând o reconstituire a foilor cu 32 de timbre. Timbrele sunt dispuse câte opt pe linie, dar linia nu este dreptă. După ce erau tipărite pe coală, timbrele erau decupate cu foarfeca. De aceea, dimensiunile diferă uneori destul de mult, chiar între timbre cu aceeaşi valoare nominală.
Primele timbre din Europa de sud-est
Imperfecte şi tipărite pe hârtie obişnuită, cu gumă arabică aplicată manual pe verso, timbrele moldoveneşti nu numai că au apărut înaintea celor din Imperiul Otoman: au fost chiar primele din Europa de sud-est. Grecii aveau primele timbre în 1861, sârbii în '66, iar bulgarii în 1879.
Peste ani, această interesantă poveste nu avea cum să nu stârnească interesul colecţionarilor. Cu atât mai mult cu cât aceste timbre emise în vara lui 1858 au fost scoase din circulaţie în toamna aceluiaşi an. Se schimbaseră valorile nominale, aşa că toate exemplarele primului timbru românesc erau trimise spre distrugere. Dintre cele 24.000 de timbre emise, au supravieţuit vremii doar cele care fuseseră cumpărate şi aplicate pe scrisorile trimise în Moldova şi câteva bucăţi ce au "fentat" casarea. Se pare că numai vreo 750 de piese sunt pe piaţa filatelică de astăzi.
Cap de bour, 54 de parale, 1858 - prima emisiune
Cap de bour, 27 de parale, 1858 - prima emisiune
Matriţele folosite la Cap de Bour, 1858, prima emisiune
Sursa foto: Muzeul Naţional Filatelic, Bucureşti, Calea Victoriei (în interiorul Muzeului de Istorie). Site: www.muzeulfilatelic.ro
81 de parale = 100.000 de euro
Acum, Capul de bour din prima emisiune are valori cuprinse între 5.000 şi 100.000 de euro. Unul dintre cele mai renumite cataloage filatelice, întocmit de irlandezul David Feldman, prezintă poate cea mai scumpă piesă din colecţie: un timbru de 81 de parale, nefolosit, în perfectă condiţie. Valoarea estimată: 70.000 - 100.000 de euro. Preţul e dat şi de un detaliu spectaculos: timbrul are încă guma arabică pe verso. În lume, sunt doar două timbre de 81 de parale cu această calitate. Muzeograful Sorian Uyy explică: "În timp, guma atacă hârtia, iar această poate crăpa pur şi simplu. Aşa că multe dintre timbre au fost spălate pur şi simplu cu apă caldă, pentru a înlătura guma".
A doua emisiune de timbre Cap de bour, realizată spre sfârşitul lui 1858, este la rându-i o "alintată" a colecţionarilor. Piesele sunt destul de rare, s-au emis doar 10.001 timbre. Aceste timbre stau şi la baza unui record. În 2006, un exemplar al publicaţiei Zimbrul şi Vulturul, tipărit la 11 noiembrie 1858, devenea cel mai scump ziar din lume. De ce? Era primul dintr-un pachet de ziare trimis de la Iaşi la Galaţi, iar angajatul Poştei lipise pe exemplarul de deasupra opt timbre Cap de Bour cu valoarea de cinci parale. La o licitaţia din 2006, un colecţionar a plătit 830.000 de euro pentru a-l avea.
FALSURI
Aventurile filatelice ale căpitanului Moroiu
Pasiunea celor care colecţionează timbre dăinuie tocmai din secolul XIX. Chiar Rowland Hill, cel care a inventat primul timbru (Penny Black), a organizat un schimb istoric. Poşta Regatului Unit oferea la schimb întreaga colecţie de timbre pentru orice album complet din alte state ale lumii.
În România, primii filatelişti au apărut în 1870. Un mare pasionat de mărci poştale a fost Ioan Al. Cantacuzino, ministru de finanţe în anul amintit. Mai târziu, în secolul următor, cel mai cunoscut pasionat de filatelie a fost regele Carol al II-lea. Interesul românilor şi al colecţionarilor străini (în special britanici) pentru primele timbre româneşti a dus la primele falsuri. Cea mai impresionantă poveste a unui falsificator român este cea a lui Costică Moroiu. Într-un articol publicat pe stampmarket.blogspot.com, sunt enumerate câteva dintre "vitejiile" filatelice ale căpitanului Moroiu.
- în 1881 a creat mărci poştale fantomă. Pe scurt, el pretindea că în anul apariţiei primului timbru (1858), ar fi fost realizate şi patru timbre cu valori nominale de 15, 45, 90 si 135 de parale. Ciudat e că, în acelaşi an, el înfiinţează Societatea Filatelică Română;
- anul 1883 îl prinde pe căpitan la Mangalia, unde fusese detaşat. Aici, îi vine ideea să scoată pe piaţă timbre false. Numai că nu sunt copii ale niciunui timbru: sunt pur şi simplu invenţii ale lui Moroiu. "Emisiunile" se vând excelent, dar Moroiu scapă de lege;
- în 1889, procurorii descind la tipografia "Universul", unde Moroiu a tipărit copii ale timbrelor poştale moldoveneşti. Au fost descoperite mii de copii, iar apoi matriţe ale "Capului de Bour". Moroiu e arestat şi dus la penitenciarul Văcăreşti. Încearcă să se sinucidă, darnu reuşeşte.E eliberat pentru lipsă de probe, după ce a argumentat că nu a vândut nici măcar un timbru fără a spune cumpărătorului că acelea sunt simple copii
CITIŢI ŞI: Povestea polului lui Carol I
Recomandările noastre
