Calcularea datei cu privire la ziua când pică Paștele ține două fenomene naturale: unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.
În jurul datei când pică Paștele sunt fixate Floriile și Rusaliile. În anul 2021, Paştele ortodox 2021 este în data de 2 mai, iar Paştele catolic 2021 se sărbătorește în data de 4 aprilie.
Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Câte zile libere avem de Paște
Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște, iar începând din anul 2018, și Vinerea Marea este zi liberă. Aşadar, 30 aprilie – Vinerea mare – zi liberă sărbătorită vineri; 2 mai – Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită duminică; 3 mai – A doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni.
Paştele Ortodox: 2021 - 2030
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Ne puteți urmări și pe Google News
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie
Paştele Catolic: 2021 - 2030
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 2 mai
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 8 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 28 aprilie
Cât ține Postul Mare
De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru.
Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment, informează ziarulunirea.
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Un sfert de secol de domnie: Jubileul ratat
