În jurul datei când pică Paștele sunt fixate Floriile și Rusaliile. În anul 2021, Paştele ortodox 2021 este în data de 2 mai, iar Paştele catolic 2021 se sărbătorește în data de 4 aprilie.
Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Câte zile libere avem de Paște

Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște, iar începând din anul 2018, și Vinerea Marea este zi liberă. Aşadar, 30 aprilie – Vinerea mare – zi liberă sărbătorită vineri; 2 mai – Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită duminică; 3 mai – A doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni.

Paştele Ortodox: 2021 – 2030

Paștele Ortodox 2021 – 2 mai

Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie

Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie

Paștele Ortodox 2024 – 5 mai

Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie

Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie

Paștele Ortodox 2027 – 2 mai

Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie

Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie

Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Paştele Catolic: 2021 – 2030

Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie

Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie

Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie

Paștele Catolic 2024 – 31 martie

Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie

Paștele Catolic 2026 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 2 mai

Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie

Paștele Catolic 2029 – 8 aprilie

Paștele Catolic 2030 – 28 aprilie

Cât ține Postul Mare

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment, informează ziarulunirea.