De câţiva ani încoace, nu există examen naţional - capacitate/evaluare sau bacalaureat - care să nu lase în urmă puternice ecouri de scandal.

Ba subiecte greşit formulate, ba organizări defectuoase ale concursului ori acuzaţii de fraudă, nimic nu lipseşte din tablou. Şi în acest an, examenul de Evaluare naţională a elevilor de clasa a VIII-a aproape că a împărţit ţara în două. O frază, pe care cei mai mulţi dintre absolvenţii de gimnaziu au tratat-o instinctiv, a declanşat controverse în rândul profesorilor şi nemulţumire în cel al părinţilor. Aceştia din urmă au încercat chiar să rezolve "Scandalul Subiectiva şi Predicativa" printr-o petiţie online care să ducă la admiterea drept corecte a două dintre variantele de răspuns. Dar care este mărul discordiei? Enunţul "Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii". Elevilor li se cerea să identifice şi să numească tipul subordonatei din frază. Formulat de tip grilă, subiectul oferea şi trei variante de răspuns: a) atributivă, b) subiectivă, c) predicativă. Baremul de corectare a dat ca variantă corectă b) subiectivă. Argumentele care să o susţină şi oferite presei sunt neconvingătoare. Profesorii care pledează pentru Subiectivă spun că topica inversă şi elementele de relaţie indică, fără îndoială, o propoziţei care are funcţia de subiect in frază. "Dacă inversezi topica, vei avea o predicativă. Corect ar fi, prin contragere, să transformi o parte din propoziţie în substantiv", spunea profesoara Nicoleta Crânganu pentru EVZ. "Două substantive articulate înseamna că-i subiectivă", adaugă profesoara. Însă, Marina Rădulescu Sala, cercetător la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", o contrazice şi spune tranşant că, potrivit baremului dat de Ministerul Educaţiei, subiectul îi dezavantajează pe elevii buni. "Contextul este ambiguu. Copiii care au gândit la nivelul clasei a IV-a au scris că e subiectivă, iar cei care au gândit la nivelul olimpicilor au spus că e predicativă",spunea aceasta. Fraze asemănătoare sunt date drept predicative atât în "Gramatica limbii române"a academicianului Ion Coteanu, cât şi de "Gramatica Academiei". Dar cum ar fi analizată o astfel de frază, ţinând cont de cunoştinţele de gramatică acumulate până la finalul clasei a VIII-a? Ca la matematică, unde proba adunării este scăderea, şi în sintaxa frazei, pentru a verifica dacă tipul de subordonată este corect numit, se poate face transformarea subordonatei respective într-o parte de propoziţie cu aceeaşi funcţie la nivelul propoziţiei. Astfel, când se face contragerea subordonatei "Ceea ce mă jenează", obţinem, prin logică gramaticală (cf. Gramatica Academiei, editura Academiei Române, Bucureşti, 2005), adjectivul "jenantă", din verbul "jenează", nu substantivul "jena", aşa cum au susţinut unii profesori. Astfel se păstrează nealterat sensul enunţului: "Jenantă este dificultatea răsfoirii." Se continuă cu analiza sintactică: Cine este? (întrebarea subiectului) Răspuns: dificultatea (subiect), Cum este? (una dintre întrebările numelui predicativ) Răspuns: jenantă (nume predicativ). Ţinând cont de cele de mai sus, subordonata "Ceea ce ma jenează" este Predicativă. Cum niciunul dintre profesorii pro-Subiectivă nu au oferit public argumente fundamentate, iar cei care susţin Predicativa sunt tot mai mulţi şi mai vocali, singurul răspuns valabil rămâne cel din partea Ministerului Educaţiei.