Cancerul pulmonar – inamicul „silențios”

Nicolae Comănescu
5 aprilie 2023, 11:44

Cancerul pulmonar domină tabloul malignităţilor din întreaga lume si este situat pe primul loc în statisticile de mortalitate. În Europa provoacă mai multe decese decât cancerele de colon, sân și prostată.

În România, cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților. Este pe primul loc în topul deceselor cauzate de cancer – 10.779 decese pe an, fiind cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în România - 12.122 de cazuri pe an.1 Multe dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin programe de screening și diagnostic timpuriu.

Rata de supraviețuire la 5 ani a pacienților cu cancer pulmonar în România este de circa 11%, față de media europeană de 15%. 75% dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii inoperabile ale afecţiunii și doar 5% din cazuri sunt descoperite întâmplător, la controale de rutină.2

Statisticile ar putea fi schimbate prin prevenție și îmbunătățirea traseului pacientului, prin depistare precoce și inițierea tratamentului cât mai rapid după diagnostic. Descoperirea timpurie a diagnosticului ajută la sporirea șanselor ca tratamentele cancerului să fie eficiente – ajutând oamenii să trăiască mai mult și asigurându-le o mai bună calitate a vieții. 3

Se întocmesc liste de buncăre şi adăposturi. Toate clădirile sunt inventariate

A murit "bucătăreasa națională". Își pierduse cele două fiice într-un singur an

Factorii de risc4

Evitarea factorilor de risc poate ajuta la prevenirea anumitor tipuri de cancer. Iată care sunt principalele cause care pot determina apariția cancerului pulmonar:

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru cancerul pulmonar. Acesta cauzează aproximativ 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar la bărbați și aproximativ 8 din 10 cazuri de cancer pulmonar la femei.

Fumul de ţigară conţine peste 60 de substanţe toxice diferite, care pot duce la apariţia cancerului. În plus, studiile au arătat că fumatul de țigări cu conținut scăzut de gudron sau cu de nicotină nu scade riscul de cancer pulmonar.

Renunțarea la orice vârstă la acest obicei vă poate reduce semnificativ riscul în decursul anilor.

Fumatul pasiv

Chiar dacă o persoană este nefumătoare, expunerea frecventă la fumul de ţigară (fumatul pasiv) poate creşte riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar. De exemplu, cercetările au arătat că femeile nefumătoare care locuiesc cu un partener fumător prezintă 25% mai multe şanse de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu o femeie nefumătoare care coabitează cu o persoană nefumătoare.

Radonul

Radonul este un element ce apare prin descompunerea radioactivă a radiului, fiind prezent în sol, roci, apă și în aerul atmosferic. Radonul poate pătrunde în case prin crăpăturile din podele, pereți sau fundație, iar nivelurile de radon se pot acumula în timp. Dacă acesta este respirat, poate afecta plămânii în special la persoanele care fumează.

Expunere profesională

Expunerea la anumite elemente chimice şi substanţe care sunt folosite în anumite industrii a arătat legatura directa cu riscurile de a dezvolta cancer pulmonar. Printre aceste elemente chimice şi substanţe se numără arsenicul, azbestul, beriliul, cadmiul, fumul de cărbune şi cocs, dioxidul de siliciu şi nichelul. Asocierea fumatului cu expunerea la azbest crește riscul de dezvoltare a bolii cu 50-100 de ori.

Istoricul familial

Dacă în cadrul familiei sunt rude (părinți, frați, copii) care au sau au avut cancer pulmonar există riscul să dezvoltați un alt cancer pulmonar, mai ales dacă sunteți fumător.

Poluarea aerului

Cercetările arată că locuirea în zone cu nivel ridicat de poluare a aerului creste riscul de a dezvolta cancer pulmonar.

Creșterea factorilor de protecție, cum ar fi renunțarea la fumat și exercițiile fizice vă pot ajuta la prevenirea apariției anumitor tipuri de cancer. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu alt profesionist din domeniul sănătății despre cum vă puteți reduce riscul de cancer.

Semne & simptome5

Diagnosticul cancerului pulmonar este dificil și tardiv din cauza simptomatologiei nespecifice sau a suprapunerii cu alte afecțiuni. Lipsa unor simptome specifice face ca diagnosticul să fie pus într-un stadiu avansat ceea ce le reduce șansele de supraviețuire.

Semnele și simptomele pot include: infecții respiratorii repetate, epuizarea fără motiv, scăderea bruscă în greutate, persistența tusei fără motiv sau incidente de tuse cu sânge , dureri în piept sau răgușeala prelungită.

Un diagnostic precoce, în stadii incipiente, poate avea șanse mai mari vindecare. Primul pas în diagnosticarea unei probleme grave de sănătate este o consultație la medicul de famile care poate recomanda anumite analize și investigații de specialitate pentru un diagnostic de precizie.

Surse: