Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat că, potrivit unei hotărâri de guvern adoptată vineri, transporturile de deșeuri reciclabile vor putea trece granița României doar prin 15 puncte de trecere a frontierei și vor avea un traseu stabilit obligatoriu de la graniță și până la locul unde se va face reciclarea pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS.

Însă nu e cazul să ne bucurăm prematur. Cele 15 puncte încă nu au fost stabilite, așa că până la nominalizarea lor, prin ordin comun Ministerul Mediului – Ministerul de Interne, nimic nu se schimbă.

Apel la președinte

„Sănătatea mediului este în 2021 într-un mare pericol. Infracționalitatea de mediu crește alarmant. Mijloacele celor care fac infracțiuni de mediu, în special în zona transportului de deșeuri ilegale, dar nu numai, devin tot mai sofisticate”, arată Sindicatul Național al Gărzii de Mediu într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis.

După ce îi reamintesc șefului statului declarația pe care a făcut-o pe 5 decembrie: „Eu sunt, de când mă știu, un adept al protejării unui mediu curat și sănătos. Nu am de gând să mă schimb de dragul unora sau al altora”, sindicaliștii își manifestă speranța că va ajuta instituțional ca „Garda Națională de Mediu să fie, măcar acum în al 12-lea ceas, repusă cu adevărat în funcțiune”.

„Un comisar la aproximativ 40 000 de locuitori”

„Noi, angajații Gărzii Naționale de Mediu, puțini la număr și slab motivați, nu mai facem față multiplelor însărcinări. Ni se reproșează degeaba că nu acționăm în același timp, în toate punctele vulnerabile, dar cum să facem acest lucru cu 450 de comisari din care 30 ies la pensie în curând, unii și-au dat demisia, iar alții sunt pe punctul să o facă?!?

Cum să acționăm non stop în 42 de județe plus Municipiul București și Rezervația Biosfera Deltei Dunării, cu  5 - 15 de comisari pe județ, ceea ce înseamnă un comisar la aproximativ 40 000 de locuitori, respectiv 1 comisar pe 530 de kmp. Iar în București cu 2 comisari pe sector, adică 2 comisari la o populație de 300 000 - 400 000 locuitori?!?”, îl întreabă sindicaliștii pe președinte

„ Suntem ținuți de patru ani la un nivel de remunerare profund inechitabil. Și în interiorul instituției și în raport cu toate celelalte  instituții de inspecție și control. Salariul mediu în GNM este mult sub nivelul salariului mediu net pe economie!!!

Un comisar care ia un salariu de cca 2500 de lei nu are nici cea mai mică autoritate atunci când  controlează agenți economici cu milioane de euro cifre de afaceri.

Ni se cere să prestăm serviciul de permanență, dar ni se refuză considerarea acestuia ca timp de muncă și recompensarea lui ca atare. Nu avem laboratoare specializate nici acum la GNM.

Nu avem  nici un fel de protecţie instituţională, asistenţă juridică, consiliere psihologică, asigurări medicale generale măcar pentru contaminările biologice/bacteriologice, chimice, radiologice”, mai arată sindicaliștii.

Propuneri

Sindicaliștii îi reamintesc lui Klaus Iohannis că: „Protecția mediului ESTE o chestiune de siguranță națională! Sunteți Președintele Consiliului Suprem de Apărare al Țării!”, apoi îi dau soluții:

„E nevoie în România de o regândire rapidă  a schemei de luptă împotriva criminalităţii de mediu, în care Garda Naţională de Mediu  să aibă un rol cu adevărat central.

Asta înseamnă: atribuții clare, un statut al comisarului de mediu, salarizare corespunzătoare, personal suficient, formare profesională permanentă (de cinci ani niciun leu investit în formarea noastră profesională!), suport logistic și de expertiză, asistență juridică și psihologică pe măsură”.