Campanie EVZ. Cancer la hectar. Cum funcționează mafia arderii ilegale a deșeurilor

sursa foto. EVZ

Anul trecut și în primele cinci luni ale lui 2021 au fost identificate la nivelul țării peste 2500 de amplasamente, întinse pe o suprafață de 159 de hectare, pe care rețelele infracționale ard ilegal deșeuri, otrăvind aerul pe care-l respirăm.

Deși fenomenul e cunoscut la toate nivelurile statului român, impresia este că autoritățile nu vor sau nu pot, ori amândouă la un loc, să-l stopeze.

Funcționarii statului și oamenii politici găsesc mereu scuze, când nu iau măsuri pentru aplicarea legii, cu toate că soluții există.

Acestea au fost oferite recent și într-un raport al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

Legenda înfiorătoare, apărută după moartea unei mari artiste a României. Cum a fost găsită în coșciug

Vreme extrem de rece în toată România. Temperaturi negative record în aceste regiuni

„Multe dintre propunerile noastre se regăsesc și în PNRR”

„Avem nevoie de un sistem informatic la nivel național prin care să putem urmări ce se întâmplă cu deșeurile, cantitățile reciclate și unde ajung ele de fapt. Poate fi ceva similar cu SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos – nota EVZ).

Acum toată raportarea este pe hârtie și este imposibil de urmărit. Există o inițiativă legislativă care propune reducerea numărului de puncte vamale pe unde pot intra în țară transportatorii de deșeuri la 15 puncte, unde ar trebui să existe scannere prin care personalul vamal poate vedea exact ce conține transportul.

În momentul de față, avem și importuri ilegale de deșeuri, iar fenomenul este foarte greu de controlat fiind mai multe puncte vamale pe unde pot intra.

Legat de importurile de mașini vechi, second-hand, acestea trebuie urgent limitate.

Nu ne permitem din punct de vedere al calității aerului, să ajungem cimitirul vechi al mașinilor din Europa. Este important să avem impozite mărite pentru mașinile poluatoare. Multe dintre propunerile noastre se regăsesc și în PNRR și avem speranța că vor fi implementate corespunzător”, a declarat, pentru Evenimentul zilei, Oana Neneciu, director Executiv Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

Filiera

Ecopolis explică, folosind date furnizate Europei libere de foști șefi ai Gărzii de Mediu, care este filiera prin care deșeurile ajung să fie arse în Sintești, polul mafiei gunoaielor din România:

Punctul de pornire este în curtea firmelor a căror activitate produce resturi metalice, plastice, textile etc. Sunt, de obicei, societăți mici și, cel mult, medii.

După ce au fost produse în urma procesului industrial, aceste deșeuri trebuie tratate și resturile depozitate pe platforme de gunoi speciale pentru resturi industriale.

Pentru a scăpa de aceste deșeuri, firmele trebuie să încheie - conform legislației de mediu - contracte cu societăți de transport, tratare și valorificare a deșeurilor.

O companie din domeniu care lucrează legal, respectând toate regulile de mediu, poate cere de la 500 de euro pentru fiecare tonă de deșeu pe care îl ridică de la societatea care l-a produs.

Administratorii unor firme aleg însă să încheie contracte cu firme de reciclare din zona Sinteștiului.

Aceste SRL-uri funcționează legal și susțin la înregistrarea la Registrul

Comerțului că pot trata, transporta sau valorifica deșeuri.

După ce deșeurile ajung la firmele din Sintești, gunoiul industrial practic dispare, uneori în incendii.

Toți administratorii firmelor din Sintești susțin în fața comisarilor de la Garda de Mediu că au valorificat și au reciclat deșeurile preluate de firme.

În realitate, mare parte din aceste deșeuri sunt preluate de localnici din Sintești, care le ard, în special noaptea pentru a nu se vdea fumul) în topitorii improvizate (este vorba de deșeurile de metale) sau le ard în focuri obișnuite (când e vorba de plastic, hârtie, textile, cabluri) pentru a le face dispărute.

Ce se întâmplă când este descoperit un foc ilegal de deșeuri?

Singurele persoane trase la răspundere sunt de cele mai multe ori localnicii, oameni care de multe ori nu au bunuri pe numele lor, trăiesc în sărăcie extremă și nu sunt alfabetizați. În majoritatea cazurilor polițiștii renunță să urmărească sau să sancționeze aceste persoane.

„Satul Sintești număra, acum zece ani, în jur de 2.800 de persoane. Majoritatea sunt de etnie romă.

Circa 200 dintre aceștia au vile impresionante pe șoseaua care străbate satul (Strada Principală), restul sunt oamenii care nu știu să scrie sau să citească”, a declarat un consilier local din comună pentru Europa Liberă.

Potrivit estimărilor Gărzii Naționale de Mediu, în Sintești ajung anual cam 20.000 tone de deșeuri, „afaceriștii” locali încasând minim 200 de euro pe tonă.

.