Evenimentul Zilei > Actualitate > Campanie EVZ. Cancer la hectar. Arderea ilegală a deșeurilor i-a făcut milionari pe interlopi și pe bucureșteni campioni europeni
Campanie EVZ. Cancer la hectar. Arderea ilegală a deșeurilor i-a făcut milionari pe interlopi și pe bucureșteni campioni europeni

Campanie EVZ. Cancer la hectar. Arderea ilegală a deșeurilor i-a făcut milionari pe interlopi și pe bucureșteni campioni europeni

În jur de 29.000 de români mor prematur, în fiecare an, din cauze asociate poluării, iar costurile sociale asociate problemelor de sănătate se ridică la 3004 euro/cap de locuitor/an în cazul Bucureștiului, cel mai mare cost înregistrat în orașele din Uniunea Europeană, și 1800 euro/cap de locuitor/an la nivelul României.

Concluzia?

Poluarea nu numai că ne omoară, dar ne și arde grav la buzunare.

Grupări infracționale au făcut din arderea ilegală a deșeurilor o afacere prosperă pe seama sănătății noastre, iar statul a eșuat și în această direcție, lăsând clar să se vadă că „afacerea” are susținere de la nivel înalt. Altă explicație logică nu există!

Doar în Sintești, de exemplu, unul dintre punctele centrale și celebre ale „fenomenului”, există nu mai puțin de 120 de firme de tratare și gestionare a deșeurilor, la o populație de sub 3.000 de locuitori.

„Afacerea” din Sintești este estimată la 10 milioane de euro anual

E drept că Ministerul Mediului a făcut o serie de descinderi alături Garda de Mediu și Poliție în zonele cunoscute pentru asemenea arderi și au fost date amenzi.

Numai că fenomenul nu s-a oprit, ba din contră, a evoluat spre alte locuri, câmpuri sau proprietăți private.

Filmările cu drone au relevat zeci de hectare de terenuri cu deșeuri abandonate, vetre de foc și deșeuri îngropate, atât în jurul Bucureștiului, cât și în județele apropiate.

Amploare necunoscută

Cu toate acestea, amploarea fenomenului rămâne în continuare necunoscută, arată Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis în Raportul privind arderile de deșeuri și alte materiale valorificabile în București și Ilfov – 2021.

Din 2019 până în 2021 Inspectoratul pentru Situații de Urgență a raportat la nivelul București-Ilfov peste 130 de intervenții în teren pentru incendiere de deșeuri, altele decât cele vegetale.

În total, conform datelor ISU București-Ilfov, au fost arse peste 870 de tone de deșeuri, numai în București și localitățile ilfovene, iar acestea sunt numai cazurile reclamate sau sesizate.

Poliția Județeană Ilfov raportează 186 de intervenții privind arderile de deșeuri, de la începutul lui 2020 până în septembrie 2021 și numai șase sancțiuni aplicate și două dosare penale. Aceste cifre se referă numai la arderile de deșeuri, cauciucuri și anvelope.

Fenomenul este unul generalizat și aproape în fiecare weekend avem de-a face cu aceste tipuri de arderi.

În cadrul Seminarului „Arde!” privind arderile de deșeuri și materiale valorificabile, organizat la Senatul României pe 16 noiembrie 2021, Octavian Berceanu, fostul Comisar-Șef al Gărzii Naționale de Mediu, a fost invitat să prezinte amploarea fenomenului arderilor de deșeuri prin nominalizarea zonelor afectate și a punctelor în care au loc aceste arderi.

O parte din arderile produse pe câmpuri s-au mutat în proprietăți private îngrădite, în curțile oamenilor, unde accesul este limitat, a arătat Octavian Berceanu, care a relatat cum a găsit 10 tone de deșeuri, ce urmau să fie arse și ce puteau fi confiscate dacă ar fi existat legislația optimă care să ajute comisarii gărzii de mediu.

Este greu pentru un particular să spună de unde are trei tone de cabluri, care sunt de multe ori cabluri din sistemele de înaltă tensiune de transport de energie, iar aici avem o problemă cu lipsa trasabilității acestor materiale, a precizat Berceanu.

Ce ar putea să facă instituțiile statului în regim de urgență?

Octavian Berceanu spune că pentru a se ține sub control situația este nevoie să se  meargă pe firul acestor structuri de crimă organizată, împreună cu polița română și cu procurorii.

Parchetul are pe masă astfel de cazuri, există și SRI care poate furniza informații și ajuta foarte mult la dezmembrarea acestor rețele de arderi ilegale, care otrăvesc patru milioane de bucureșteni, dacă includem și populația din Ilfov.

Însă, astfel de rețele acționează în jurul tuturor orașelor țării.

În condițiile în care Garda Națională de Mediu are în prezent doar 450 de comisari angajați, la nivelul întregii țări, 14 în București și 12 în Ilfov, directorul Marian David din cadrul GNM anunță că se caută sprijin la guvernanți, dar salută competențele care au fost alocate cu precădere polițiilor locale, cu care GNM colaborează și fără de care nu ar avea nicio șansă să facă ceva. În București, în cadrul polițiilor locale din sectoare există un departament de Mediu, care este specializat pe aplicarea legislației, face controale pe terenurile insalubre și colaborează cu Garda de Mediu.

Poliția are mâinile legate

În județul Ilfov, relatează Marian David, sunt două mari cauze care au dus la situația actuală: nu este stabilit un plan județean de gestionarea a deșeurilor, prin urmare nu există un sistem de trasabilitate a deșeurilor și este foarte greu de urmărit deșeurile de la generare, colectare separată, transport, valorificare, reciclare până la eliminare.

Dezavantajul suplimentar în Ilfov este că nu există poliție locală, iar dacă vorbim de implicarea Poliției Române, aceasta colaborează, însă atribuțiile pentru aplicarea sancțiunilor pe regimul deșeurilor revin exclusiv către GNM.

Cancer la hectar

La nivel național, în primele cinci luni ale lui 2021, au fost identificate 549 de amplasamente cu depozitări necontrolate de deșeuri și arderi de deșeuri, cu o suprafață totală de 72 de hectare.

În 2020, au fost identificate 1.965 de amplasamente cu depozitări necontrolate de deșeuri, inclusiv cu urme de incendieri de deșeuri, cu o suprafață de peste 86 de hectare, acțiuni care au dus la deschiderea a 74 de sesizări penale și aplicarea a 408 amenzi și 451 de avertismente.

La incinerarea deșeurilor din plastic (PET, spuma poliuretanică, îmbrăcăminte) se eliberează în aer de 100, până la 700 de ori mai multe hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) cu toxicitate de mii de ori mai ridicată în comparație cu emisiile generate de arderea lemnului.

PAH-urile sunt printre cele mai periculoase produse de ardere pentru sănătate, fiind cancerigene.

Decalogul

În Raportul său, Ecopolis, care măsoară calitatea aerului în București,  propune un decalog de soluții care ar putea sta la baza măsurilor luate de autorități:

  1. Legislație fermă și adaptată fenomenului arderilor de deșeuri
  2. Coordonarea măsurilor de îmbunătățire a calității aerului la nivelul regiunii București-Ilfov, prin extinderea Planul de Monitorizare a Calității Aerului (PMCA) din Ilfov și către zonele unde se ard deșeuri, precum și pentru realizarea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului al Bucureștiului (PICA), care să prevadă măsuri pentru limitarea poluării emise de arderile ilegale de deșeuri.
  3. Controale frecvente și identificarea și urmărirea penală a firmelor care ard ilegal deșeuri
  4. Recensământ la nivelul București-Ilfov cu privire la sistemele de încălzile existente și gândirea unui program de înlocuire a sistemelor vechi și poluante
  5. Informarea corectă și frecventă a cetățenilor cu privire la datele de monitorizare a calității aerului și riscurile de sănătate
  6. Transparentizarea datelor privind trasabilitatea deșeurilor
  7. Oprirea/reducerea substanțială a importurilor de deșeuri
  8. Formularea unei politici de descurajare a importurilor de autovehicule cu grad mare de poluare/foarte vechi
  9. Adaptarea legislației privind calitatea aerului pentru a identifica cât mai exact sursele poluării.
  10. Programe pentru reducerea sărăciei energetice.