Vechiul proiectul propus de fostul ministru Eugen Nicolăescu nu va mai intra în vigoare, pe motiv că nu respectă legea. Noua listă de compensate păstra inclusiv medicamente vechi, printre care Ginko Biloba sau pastile pentru tuse, a căror decontare nu se mai justifică, după cum au atras atenția organismele internaționale.

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a anunțat, joi, că renunță la lista de compensate propusă de predecesorul său și că reia de la zero evaluarea medicamentelor, atât a celor deja decontate, cât și a celor ce ar fi urmat să intre pe compensare. În schimb, 17 molecule noi destinate pacienților cu boli rare și cancer, care nu au alternativă, vor fi compensate 100%, de la 1 mai.

Decizia de anulare a fost motivată prin faptul că procedura după care s-a făcut evaluarea moleculelor nu a respectat legea, în sensul că nu a vizat și medicamentele deja existente pe listă și care nu ar mai îndeplini condițiile de decontare. Controverse a stârnit și faptul că medicii din comisiile care au dat undă verde noilor medicamente aveau contracte cu toată industria farmaceutică.

Avantajos, nu doar eficient

Pentru ca un medicament să fie compensat de stat e nevoie ca acesta să fie vital pentru pacient, adică să nu aibă alternativă terapeutică, sau eficiența sa să fie crescută, în raport costuri-beneficii, conform principiilor recunoscute la nivel european. Cu alte cuvinte, nu e suficient ca un medicament să fie eficient, ci și ca sistemul de asigurări să și-l poată permite.

Comisiile de evaluare din cadrul Ministerului Sănătății au evaluat doar cele 167 de dosare noi, fie că vorbim de compensarea unor medicamente inovatoare, fie de extinderea indicației terapeutice a unor medicamente deja compensate. Ceea ce înseamna că pe actuala listă de compensate se adăugau medicamente noi, fără ca cele vechi să fie în vreun fel revizuite, deși lista nu mai fusese actualizată de șase ani. „Ordinul nu a inclus criterii de excludere din listă a unor medicamente, iar comisiile de specialitate care au făcut evaluarea aveau rol decizional, și nu unul consultativ”, a anunțat Bănicioiu.

Bani cheltuiți pe plante

Multe dintre medicamentele subvenționate acum nu ar mai avea ce să caute pe lista de compensate, o arată raportul unui institut prestigios din Marea Britanie (NICE), care a făcut vâlvă în 2012. Pe „lista neagră” se află și medicamentele cu extract de Ginko Biloba, pentru care statul plătea anual peste 16 milioane de euro, deși nu există dovezi clare ale unui raport risc-beneficiu pozitiv. Institutul NICE recomanda scoaterea de pe listă a medicamentelor cu Ginko Biloba și direcționarea banilor economisiți spre tratamente vitale. La trei zile de la publicarea raportului, Ministerul Sănătății a decis menținerea Ginko Bilobei pe lista de compensate și utilizarea lui numai în faza predemențială a bolii Alzheimer. Ginko Biloba nu este singurul exemplu negativ. Acestuia i se adaugă și unele antiinflamatoare utilizate în bronșite și expectorante ieftine, dar care la nivel global generează costuri foarte mari.

„Medicamentele vechi nu puteau fi scoase nicicum de pe listă. Continuam să decontăm Ginko Biloba.” NICOLAE BĂNICIOIU, ministrul Sănătății

Medicii evaluatori, plătiți de companiile farmaceutice

Un alt scandal legat de lista de compensate a fost cel al potențialului conflict de interese în rândul medicilor care au evaluat moleculele noi și au dat undă verde pentru a fi subvenționate. Proiectul risca să fie astfel declarat nul din cauza conflictului de interese.

Procedura de evaluare s-a derulat astfel: producătorii interesați ca medicamentele lor să fie compensate au depus dosare la Ministerul Sănătății cu studiul clinic al produsului, articolele din publicații științifice și rezultatele raportate de pacienți. Dosarul a mers întâi la comisiile de specialitate din cadrul MS (oncologie, diabet etc.), care au dat un punctaj, apoi a ajuns la Comisia de evaluare a tehnologiilor medicale, care judecă pe criterii de cost-eficiență. În final, dosarul a fost aprobat de o comisie superioară care coordonează comisiile de specialitate.

Ori la stat, ori la privat

O simplă parcurgere a declarațiilor de avere ale membrilor comisiilor implicate în analiza dosarelor scoate le iveală legături cu industria farmaceutică. De exemplu, medicii din comisia de oncologie, unde e și cea mai mare miză, au primit bani de la giganții Eli Lilly, Pfizer, Novartis, Roche, Sanofi, Merck, Astra Zenecca, Bayer etc. pentru participare la conferințe, consultanță sau coordonarea de studii clinice. Expertul în sănătate Sorin Paveliu declara, pentru EVZ, că medicii ar fi trebuit să aleagă. „Ai optat să lucrezi cu industria, nu ai ce căuta să analizezi medicamentele. Oamenii aceștia sunt somități, dar se pune problema cât de obiective sunt deciziile lor. Și eu sunt implicat în studii clinice și aș fi putut să fac parte din comisii, dar m-am abținut”.

Doar moleculele esențiale vor fi decontate

Vestea bună e că, începând cu luna mai, vor fi introduse pe lista de compensate 17 medicamente noi pentru boli rare (epilepsie, boli neurologice degenerative, cancere hematologice și transplant medular), pentru care nu există alternativă. Noua listă vine în sprijinul bolnavilor de epilepsie, și în mod special a celor ce suferă de boala Dravet, fiind introdus pentru prima dată Stiripentol, un medicament esențial. Pe listă figurează și nouă produse utilizate în tratarea afecțiunilor oncologice. Peste 7.000 de pacienți vor beneficia de pe urma acestei măsuri.