Camera Consultanților Fiscali, (CCF), a transmis, printr-o scrisoare către ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, nemulțumirea față de legea care presupune supra-taxarea locurilor de muncă part-time. Ei susțin că este o măsură nejustificată și dăunătoare economiei.

În scrisoarea realizată de Camera Consultanților Fiscali (CCF), care l-a avut drept destinatar pe Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, este expusă părerea despre legea care presupune supra-taxarea job-urilor part time. CCF susține că este o măsură nejustificată și care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar.

Mai mult decât atât, faptul că la un moment dat Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare este un argument în plus prezentat de CCF. De asemenea, trebuie avută în vedere o analiză a istoricului legii și realizată o consultare transparentă și reală a mediului economic, a explicat Camera Consultanților Fiscali.

Principalele efecte negative ale supra-taxării part-time

Concret, Camera consideră că măsura, prin care veniturile din salarii obținute în baza contractelor cu timp parțial de muncă sunt suprataxate din perspectiva CAS și CASS, are cel puțin următoarele efecte negative:

• încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parțial și implicit creșterea ratei șomajului și, în mod corespunzător, a cheltuielilor suportate de buget pentru plata indemnizațiilor de șoma;

• încurajează munca nedeclarată „la negru”, care evident generează și o reducere a veniturilor încasate la bugetul statului;

• este o măsură fiscală rigidă, care nu recunoaște sau neglijează atât realitatea pieței muncii și, în aceiași măsură, specificul și necesitățile din foarte multe domenii de activitate, cât și prevederile din legislația muncii care permit încheierea unor astfel de contracte cu timp limitat;

• intervine practic în alegerea întreprinzătorilor cu privire la modul de organizare a propriilor afaceri, prin creșterea forțată a costului muncii, în această perioadă în care dificultatea menținerii în viață a multor afaceri, care au rezistat crizei pandemice, este sporită de creșterea scăpată de sub control a prețurilor, de inflația în creștere și de o inhibare a pieței;

• prevederea este cel puțin ciudată și apreciem noi incoerentă, și prin faptul că baza de impozitare majorată pentru contractele part time este stabilită prin lege la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară, doar în cazul CAS și CASS, iar calculul impozitului pe venitul din salarii se face la venitul part time (2-7 ore), așa cum contractul este și raportat în Revisal;

• prevederea este eronată și abuzivă prin faptul că impune plata concomitentă a contribuțiilor la baza de impozitare majorată artificial pentru toți angajatorii (2 sau 3), în cazul unui angajat cu 2 - 3 contracte care nu însumează însă 8 ore, fără să prevadă și posibilitatea de regularizare, de altfel complicată, sau fără să stabilească un alt mecanism în asemenea situații.

Ce mai presupune noua lege

O altă prevedere care are un istoric sumbru, este reintroducerea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale. Condiția trebuie îndeplinită începând cu 1 ianuarie 2023 de către persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderilor. Astfel, pot beneficia de regimul fiscal simplificat specific acestora.

Astfel, legislația tocmai aprobată de Guvern nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanță și/sau management și nici măcar o trimitere la codurile CAEN vizate. Acest lucru face extrem de dificilă sau chiar imposibilă misiunea de încadrare în aplicarea practică a unei gamă extinse de servicii în sfera celor care se doresc a fi exceptate sau nu. Astfel, de cele mai multe ori rămâne să fie interpretate la discreția exclusivă a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusă fiind evident neclară și lipsită de predictibilitate.

În al doilea rând, dacă se realizează o raportare la profesiile liberale reglementate în România de stat, prin lege, constatăm că dintre acestea, în mod inexplicabil, doar activitatea de consultanță fiscală este, cel puțin aparent, vizată de textul de lege aprobat de Guvern. Acest aspect vine în contradicție chiar cu nota de fundamentare a ordonanței în care se face doar o motivare generală referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activităților exceptate. Este evident faptul că toate profesiile liberale reglementate, care își pot organiza activitatea și ca societăți persoane juridice, înregistrează rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate.

Noua lege este neclară pentru persoanele juridice

Astfel că această “extragere” a consultanței fiscale din multitudinea profesiilor liberale reglementate și exceptarea ei de la regimul fiscal al microîntreprinderilor, este total nefundamentată și profund discriminatorie. Problema reală pe care o are administrația fiscală în prezent nu este însă aceea ca unele domenii de activitate înregistrează rate de rentabilitate mai mari decât altele prin specificul lor. Ea este aceea a disimulării unor activități care în realitate sunt de natură dependentă, în servicii prestate și facturate de microîntreprinderi, de regulă fără angajați, pentru a evita plata contribuțiilor sociale mari aferente salariilor.

Serviciile și tipurile de activități care se pretează însă unor astfel de practici nu sunt cele corespunzătoare niciunei profesii liberale reglementate, activități care funcționează având la bază principiul independenței față de beneficiarul serviciului. În acest fel, explică CCF probleme noii legi. În plus, argumentarea pe larg vine în ajutorul scrisorii anterioare.

Lucrurile pe care CCF le cere lui Adrian Câciu

În scrisoarea realizată de CCF se cere eliminarea supra-taxării contractelor de muncă cu timp parțial. În plus, este vorba și de aplicarea unei baze de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate în funcție de salariul realizat și nu în funcție de salariul minim brut pe țară, concomitent cu:

• îmbunătățirea și eventual înăsprirea legislației sancționatorii privind munca la negru, dacă organele de control apreciază necesar acest lucru pe baza expertizei și jurisprudenței în domeniu,

• îmbunătățirea temeiului legal și a procedurilor de colaborare interinstituțională aplicabilă, în scopul creșterii eficacității acțiunilor de control,

• precum și implementarea prin Ordin al președintelui ANAF a analizei de risc la nivel național, bazate pe criterii și clase de risc, în temeiul prevederilor art. 7 alin 5-13 din Codul de Procedură Fiscală, prevederi în vigoare din ianuarie 2019, dar neaplicate încă.

Două condiții impuse de Camera Consultanților Financiari

Al doilea lucru cerut de CCF este eliminarea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale. Acest aspect trebuie îndeplinit începând cu 1 ianuarie 2023 de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii, concomitent cu:

• implementarea procedurii de Analiză de risc menționată la pct. 1 de mai sus și utilizarea ei pe scară largă pentru identificarea situațiilor de disimulare a activităților dependente prin servicii facturate de microîntreprinderi,

• utilizarea în Analiza de risc și a informațiilor ce vor fi disponibile în sistemul RO e-factura,

• completarea art. 7 din Cod fiscal cu o prevedere care să clarifice aplicabilitatea celor 7 criterii de independență și în cazul activităților prestate și facturate de persoane juridice, nu numai în cazul persoanelor fizice cum s-ar putea înțelege acum și, astfel asigurarea aplicării sistematice și eficiente a prevederilor art. 7 și art. 11 din Codul Fiscal, se arată în scrisoarea emisă de CCF.