Fostul candidat pentru Cotroceni Călin Georgescu se judecă cu patru servicii speciale și cu președintele Klaus Iohannis, din cauza desecretizării rapoartelor prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ).
Patru servicii speciale, chemate în judecată de Călin Georgescu
Georgescu a dat în judecată Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Direcția Generală de Informații și Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Externe (DGIPI) și pe președintele Klaus Iohannis pentru documentele declasificate în ședința CSAȚ de după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Călin Georgescu a depus, alături de un ONG. o cerere de chemare în judecată având ca obiect suspendarea unui act administrativ, solicitând instanței suspendarea notelor și rapoartelor de informare ale instituțiilor membre ale CSAȚ care au participat la ședința din 28.11.2024.
Dosarul se va judeca la Curtea de Apel București
Dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale a chemat în judecată cele patru servicii și președinția a fost înregistrat cu numărul 7654/2/2024 la Curtea de Apel București și a avut deja primul termen de judecată, pe 9 decembrie.
Dar judecarea dosarului a fost amânată pentru data de 11 decembrie 2024.
Curtea de Apel București. Sursa foto: Arhiva EVZ
ONG-ul care i s-a alăturat candidatului acuzat că este susținut de Rusia, APALP, susține că notele și rapoartele întocmite de instituții cu atribuții în domeniul securității naționale (SRI, DGPI, STS, SIE) care au fost declasificate și ar fi arătat că rezultatul procesului electoral ar fi fost afectat sau influențat, au fost acte întocmite prin exces de putere.
Călin Georgescu acuză serviciile de exces de putere
„În cererea de chemare în judecată am arătat că documentele pentru care am solicitat suspendarea sunt acte administrative emise cu exces de putere, instituțiile emitente acționând cu scopul clar de a influența voința alegătorilor și implicit rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României, nefiind acte legal emise în exercitarea competentei de apărare în domeniul securității naționale”, mai afirmă petenții.
Aceștia precizează că „cererea a fost introdusă înainte de a interveni decizia și comunicatul Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor”.
Recomandările noastre
