Ziua de 24 martie prăznuiește pe Sfântul Ierarh Artemon, care a trăit în cetatea Seleucia din regiunea Pisidiei și care a fost unul dintre cei 70 de apostoli ai Domnului. Sfântul Artemon a fost apreciat ca un mare purtător de grijă al văduvelor, orfanilor și săracilor, fiind în același timp doctor al sufletelor, dar și al trupurilor. Tot astăzi este și Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri, o mare sărbătoare ce marchează momentul în care Fecioara Maria primește vestea că Îl va naște pe Mesia Cel așteptat de veacuri.

Apostolul Pavel  ajunsese în Seleucia, când a observat că între toți locuitorii cetății, Artemon strălucea ca un luminător. Descoperind că acesta are nu doar cunoștințe temeinice despre dreapta credință, ci duce și o viață profund duhovnicească, l-a uns cel dintâi episcop al Seleuciei Pisidiei.

Sfântul Artemon a fost doctorul sufletelor, dar și a trupurilor

Sfântul Artemon a fost apreciat ca un mare purtător de grijă al văduvelor, orfanilor și săracilor, fiind în același timp doctor al sufletelor, dar și al trupurilor.

El a păstorit cu vrednicie cetatea până la adânci bătrâneți, trecând la Domnul în pace, la o vârstă înaintată.

În 24 martie este și Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri

Pentru pregătirea sufletească a credincioşilor toate sărbătorile împărăteşti sunt precedate de un timp de pregătire, de anticipare sau introducere, numit „pre-serbare”, „înainte-serbare” sau „înainte-prăznuire”.

Acestea cuprind şi o perioadă de continuare sau prelungire a serbării, numită „după-serbare” sau „după-prăznuire”.

Ziua cea dintâi a înainte-serbării se numeşte „începutul sărbătoririi”, iar ziua ultimă a după-serbării se numeşte „odovania”, adică sfârşitul, dezlegarea sau încheierea sărbătorii.

Buna Vestire marchează primirea veștii nașterii lui Hristos

Biserica Ortodoxa sărbătorește mâine, 25 martie, Buna Vestire. Această mare sărbătoare marchează momentul în care Fecioara Maria primește vestea că Îl va naște pe Mesia Cel așteptat de veacuri.

Buna Vestire sau Blagoveștenia este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului.

Ce tradiții și superstiții sunt legate de această sărbătoare

Oamenii de la sat obişnuiesc să pună de Buna Vestire pâine şi sare pe pragul uşii de la intrarea în casă, pentru a hrăni îngerii. De asemenea, în această zi se face un foc mare în curte pentru a încălzi îngerii.

Cel ce se trezeşte primul în dimineaţa de Blagoviştenie, trebuie să pună tămâie pe jar şi să ocolească apoi casa de trei ori, răspândind fumul de la tămâie în toată bătătura, neuitând de grajduri şi de pomi. Un alt obicei popular este stropirea pomilor cu ţuică, însă după ce erau ameninţati ritualic cu toporul. Astfel, ţăranii se asigură că vor avea pomi roditori în vara ce urmează.

În popor, această sărbătoare poartă şi numele de Ziua Cucului, datorită faptului că această zi reprezintă primul cântec pe care cucul în cânta în acel an, astfel anunţând venirea primăverii. De asemenea, craca pe care cucul stătea când a cântat, era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, astfel sperând că flăcăii nu vor decide să le ocolească, conform calendarulortodox.ro.