Pe 2 iulie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, apărătorul creștinătății. Născut pe pâmânturile Moldovei, Voievodul Ștefan cel Mare a făcut fapte de milostenie, fiind iubit de popor. De numele său se leagă multe ctitorii din regiunea estică a țării, fiind considerat sfânt pentru lucrarea lui întru zidirea unui număr remarcabil de biserici și mănăstiri.

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este prăznuit în fiecare an de Biserica Ortodoxă Română la data de 2 iulie, această zi fiind marcată în calendarul creștin-ortodox cu cruce neagră.

Ștefan cel Mare a fost unul dintre cei mai de seamă domnitori ai Moldovei, fiind canonizat de Biserica Ortodoxă Română pe data de 20 iunie 1992. Ca în orice zi de sărbătoare, creștinilor le este interzis să efectueze munci agricole sau să spele pe data de 2 iulie.

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei

Tradiția spune că voievodul a înființat biserici și mănăstiri după fiecare bătălie a sa, toate în Moldova. În fiecare an, la Mănăstirea Putna, acolo unde se află mormântul lui Ștefan cel Mare, mii de oameni vin să-l cinstească pe cel care și-a apărat țara cu prețul vieții. Pe mormântul lui Ștefan cel Mare este așezată coroana sa, care a fost reconstituită și sfințită, pe data de 13 august 2018.

Coroana domitorului Ștefan cel Mare poate fi văzută de toată lumea, în orice perioadă a anului, deoarece aceasta se află expusă în Muzeul Mănăstirii Putna. Tot acolo se află și o replică a spadei voievodului, dar și crucea acestuia, cădelnița și ripida.

Părinții  domnitorului Ștefan cel Mare au fost voievodul Bogdan al II-lea și Doamna Maria-Marina Oltea. Tatăl domnitorului a fost ucis în octombrie 1451, chiar de către fratele său vitreg, Petru Aron.

Ștefan cel Mare a devenit domnitorul Moldovei pe Câmpia Dreptății

Pe 14 aprilie 1457, Ștefan cel Mare s-a dus în Suceava, pe Câmpia Dreptății, și i-a întrebat pe oamenii prezenți acolo dacă acceptă ca el să devină domnitorul Moldovei.

Astfel, toți oamenii prezenți au fost de acord ca Ștefan cel Mare să devină domnitorul Moldovei și astfel a început cea mai lungă domnie din epoca medievală a Țărilor Române. Voievodul Ștefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei timp de 47 de ani. În vremea domniei sale, acesta a dus lupte împotriva mai multor imperii și regate, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei şi Regatul Ungariei.

Până acum, mormântul lui Ștefan cel Mare a fost deschis de două ori. Prima dată s-a întâmplat în 1758, de către Mitropolitul Iacov al Sucevei. Iar a doua deshumare a avut loc în 1856 și a fost efectuată de către o comisie a autorităților austriece din Bucovina. Atunci s-a aflat că Domnitorul Ștefan cel Mare a fost înmormântat fără sicriu, pe 13 bare de fier, care îi simbolizau pe cei 12 Apostoli ai Mântuitorului, dar și Maica Domnului.